DECIZIE nr. 517 din 27 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Celuloză şi Oţel” – S.R.L. în Dosarul nr. 10.162.1/325/2008 al Tribunalului Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 10.162.1/325/2008, Tribunalul Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Celuloză şi Oţel” – S.R.L. în dosarul de mai sus.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin acordarea posibilităţii debitorului de a formula apărări de fond în cadrul contestaţiei la executare, deşi nu s-a prevalat de calea de atac prevăzută de art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, se aduce atingere gravă principiilor fundamentale consacrate de art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie.Tribunalul Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ arată că, întrucât autorul a invocat în susţinerea excepţiei apărări de fond, nu îşi poate exprima un punct de vedere fără a se antepronunţa.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, astfel cum au fost modificate acestea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, aprobată la rândul ei prin Legea nr. 5/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 20 ianuarie 2003. Astfel, art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 are următorul cuprins:"(2) Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului."Articolul 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 la care face trimitere textul legal criticat are următorul conţinut:"(1) Împotriva ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.(2) Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în prima instanţă. … (3) abrogat de art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 … (4) Dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător. … (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului său prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 361 din 12 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 19 martie 2003, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica potrivit căreia prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 ar încălca dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie. În acest sens, Curtea a reţinut că, potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, împotriva ordonanţei cu somaţia de plată persoana interesată poate face contestaţie la executare în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Teza întâi a art. 10 alin. (2) permite debitorului invocarea, prin contestaţia la executare, şi a unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, iar teza a doua a aceluiaşi alineat exceptează de la exerciţiul acestui drept debitorul care a formulat o cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului. Conform prevederilor art. 8 din aceeaşi ordonanţă, împotriva ordonanţei cu somaţia de plată, emisă de judecător, debitorul poate formula cerere în anulare la instanţa competentă pentru judecarea cauzei în primă instanţă, care va putea anula ordonanţa, situaţie în care, la cererea creditorului, se va proceda la judecarea în fond a cauzei, în condiţiile dreptului comun. Din conţinutul acestor dispoziţii legale nu rezultă nicio îngrădire a accesului liber la justiţie pentru niciuna dintre părţile litigante. Debitorul nemulţumit de ordonanţa cu somaţia de plată poate formula o cerere în anulare, care se soluţionează de către instanţa competentă pentru judecarea fondului.Or, tocmai în cadrul acestei proceduri, debitorul poate invoca apărări de fond, ceea ce face de prisos ca acesta să mai poată invoca astfel de apărări şi în cadrul contestaţiei la executare.Prin urmare, legiuitorul a oferit posibilitatea debitorului de a invoca apărări de fond, neavând relevanţă dacă acesta le-a invocat sau nu în cadrul acţiunii în anulare.Excepţia prevăzută în art. 10 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 este justificată, întrucât aceasta are în vedere situaţia în care, în lipsa cererii în anulare, debitorul nu a putut invoca apărările de fond.Întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Celuloză şi Oţel” – S.R.L. în Dosarul nr. 10.162.1/325/2008 al Tribunalului Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește