DECIZIE nr. 511 din 9 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Neculai N. Diaconu în Dosarul nr. 3.418/279/2008 al Tribunalului Neamţ – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.418/279/2008, Tribunalul Neamţ – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Neculai N. Diaconu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la legea amintită.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât nu permite şi candidaţilor independenţi care au întrunit pragul electoral să fie incluşi în operaţiunea de redistribuire a voturilor, ci doar partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale. În opinia sa, se creează privilegii în favoarea cetăţenilor care sunt înscrişi în partide politice şi pe listele acestora faţă de candidaţii independenţi, întrucât "nu există nicio prevedere legală şi expresă de excludere a candidaţilor independenţi de la operaţiunea de redistribuire a voturilor şi magistraţii trebuie să aplice legea în mod egal, nediscriminatoriu şi fără privilegii".Tribunalul Neamţ – Secţia civilă opinează că dispoziţiile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, republicată, sunt neconstituţionale prin încălcarea prevederilor constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi evitarea oricăror stări de discriminare. În acest sens, instanţa reţine că, dacă în prima etapă a repartizării mandatelor [art. 96 alin. (3) lit. a)] se stabileşte numărul de mandate ce revin fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi pe baza coeficientului electoral, în etapa repartizării mandatelor neatribuite [art. 96 alin. (3) lit. b)], candidaţii independenţi nu se mai regăsesc, excluderea acestora din faza redistribuirii negăsindu-şi nicio justificare legală. Se instituie astfel un regim discriminator între candidaţii independenţi şi celelalte categorii de candidaţi, textul criticat venind în contradicţie chiar cu dispoziţia generală privind repartizarea mandatelor [art. 96 alin. (2)], potrivit căreia „repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 1”.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale. În acest sens, consideră că situaţia candidaţilor independenţi e diferită de cea a candidaţilor propuşi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale. De asemenea, precizează că „în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi. Voturile neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale constituite (…) din voturi care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi din cele inferioare coeficientului electoral, sunt avute în vedere, în cea de-a doua etapă, la repartizarea mandatelor neatribuite, către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 96 alin. (3) lit. b): "(3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel: […]b) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia apreciază că sunt nesocotite în plus prevederile art. 37 din Legea fundamentală, privind dreptul de a fi ales, precum şi cele ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă pentru cele ce se vor arăta în continuare:Art. 96, în ansamblul său, din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale reglementează procedura de repartizare a mandatelor de consilier. Astfel, la alin. (1) se instituie un prag electoral al circumscripţiei – 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul circumscripţiei -, care dă dreptul de a participa la repartizarea mandatelor tuturor competitorilor electorali care au participat la alegeri.În alin. (2) al aceluiaşi articol se stabileşte în mod imperativ că la repartizarea mandatelor participă numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, care au întrunit pragul electoral.Prevederile alin. (3) reglementează modalitatea repartizării mandatelor de consilier, care cuprinde două etape:În prima etapă – alin. (3) lit. a) -, se stabileşte "coeficientul electoral" al circumscripţiei electorale, pe baza căruia biroul electoral de circumscripţie determină numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi; dintre aceştia din urmă este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral de circumscripţie.La finalul operaţiunilor de stabilire a numărului de mandate pentru fiecare listă de candidaţi şi, respectiv, de atribuire a mandatelor pentru candidaţii independenţi rămâne, de regulă, un număr de "voturi neutilizate". Sunt considerate astfel de voturi, pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, acele voturi care rămân după atribuirea mandatelor, precum şi cele al căror număr este inferior coeficientului electoral.În etapa a doua – alin. (3) lit. b) -, biroul electoral de circumscripţie procedează la repartizarea mandatelor neatribuite numai "partidelor politice, alianţelor politice şi electorale care au întrunit pragul electoral", în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, nu şi "candidaţilor independenţi".Excluderea candidaţilor independenţi de la etapa a doua de repartizare a mandatelor neatribuite este dedusă din dispoziţiile art. 96 alin. (3) lit. a) potrivit cărora "este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral".Acest mecanism de atribuire a mandatelor nu încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi nu constituie o discriminare, aşa cum susţin autorul excepţiei şi instanţa de judecată în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Textul nu instituie discriminări în raport cu criteriile egalităţii în drepturi înscrise în art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală şi nici nu aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, statuat la art. 16 din Constituţie, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Astfel cum arată şi Avocatul Poporului în punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate, "situaţia candidaţilor independenţi e diferită de cea a candidaţilor propuşi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale".De altfel, dispoziţiile legale criticate reprezintă o opţiune a legiuitorului, care, având competenţa de a reglementa sistemul electoral, are libertatea să decidă asupra modalităţilor de repartizare a mandatelor, în cazul alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea drepturilor electorale ale candidaţilor.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Neculai N. Diaconu în Dosarul nr. 3.418/279/2008 al Tribunalului Neamţ – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie 2009.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește