DECIZIE nr. 510 din 29 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „La Stufăriş” – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 8.989/325/2006 al Judecătoriei Timişoara.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 8.989/325/2006, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „La Stufăriş” – S.R.L. din Timişoara într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 16 alin. (1), coroborate cu art. 11 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1), deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, „face o diferenţiere nejustificată între fapta de a nu fi emis bon fiscal şi fapta de a nu fi predat bonul fiscal către client”, instituind prin aceasta „o răspundere a persoanei juridice pentru fapta persoanei fizice”.Judecătoria Timişoara apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, critica de neconstituţionalitate vizând, în realitate, stricta aplicare a legii, iar nu aspecte de neconstituţionalitate.Mai menţionează că, prin Decizia nr. 355/2006, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea contravenţiei de la art. 10 lit. b) şi a sancţiunii corespunzătoare prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Cu acelaşi prilej s-a reţinut că măsurile sancţionatorii dispuse prin actul normativ criticat vizează apărarea intereselor generale privind respectarea legislaţiei fiscale, fiind justificate de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept, aceasta îndreptăţind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative.Avocatul Poporului, având în vedere considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 355/2006 şi nr. 813/2006, consideră că "prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 sunt constituţionale”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, care au următorul conţinut: „Amenzile pentru contravenţiile prevăzute la art. 10 se aplică agenţilor economici, cu excepţia celor prevăzute la lit. d) […].”În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia, se constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, sub aspectul unor critici similare, Curtea s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 49 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 23 februarie 2004, nr. 355 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 8 iunie 2006, şi nr. 813 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.012 din 20 decembrie 2006.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile menţionate şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în acestea îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „La Stufăriş” – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 8.989/325/2006 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Florentina Geangu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește