DECIZIE nr. 51 din 6 februarie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţii ridicate de Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, Casa Judeteana de Pensii Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, Societatea Comercială „Agroind Service”, în Dosarul nr. 9/F/1999 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ, şi de Societatea Comercială „Avertis” Bucureşti, Societatea Comercială „Moraber Cimpex” – S.R.L. Vulpeni, Casa Judeteana de Pensii Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, Societatea Comercială „Electrica” – S.A. Oltenia, Complex Agrosem Dolj, Societatea Comercială „Fitoplant Com” – S.R.L. Craiova, Banca Comercială Română – Sucursala Bailesti, în Dosarul nr. 11/F/2000 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal lipsesc toate părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 233C/2002 şi nr. 234C/2002 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexarii dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 234C/2002 la Dosarul nr. 233C/2002, care este primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin încheierile din 17 aprilie 2002, pronunţate în dosarele nr. 9/F/1999 şi nr. 11/F/2000, Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, Casa Judeteana de Pensii Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, Societatea Comercială „Agroind Service”, Societatea Comercială „Avertis” Bucureşti, Societatea Comercială „Moraber Cimpex” – S.R.L. Vulpeni, Casa Judeteana de Pensii Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, Societatea Comercială „Electrica” – S.A. Oltenia, Complex Agrosem Dolj, Societatea Comercială „Fitoplant Com” – S.R.L. Craiova, Banca Comercială Română – Sucursala Bailesti, creditori în cauze comerciale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 sunt neconstituţionale, întrucât nu prevăd modul de indestulare a creanţelor creditorilor garantaţi şi chirografari, ceea ce este de natura sa prejudicieze drepturile acestora.Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ opineaza în sensul că prevederile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 „creează o aparenta de neconstituţionalitate, având în vedere că nu precizează modalitatea de indestulare a creditorilor şi mai ales a creditorilor cu garanţii”.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens arata ca suspendarea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului în cazurile prevăzute la art. III alin. (1) din ordonanţa este o măsura temporară, luată de judecătorul-sindic, "până la privatizarea societăţii sau pentru o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă un an numai în cazuri temeinic justificate". De asemenea, considera ca închiderea procedurii poate fi dispusă de către judecătorul-sindic "numai în condiţiile prevăzute în contractul de privatizare care trebuie să cuprindă clauze cu privire la modul de satisfacere a creditorilor societăţii comerciale privatizate, mai ales a creditorilor privati, deoarece societatea în cauza poate fi scutită de la plata obligaţiilor bugetare". În susţinerea acestui argument sunt invocate şi dispoziţiile Legii nr. 64/1995, referitoare la închiderea procedurii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, ordonanţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002.Dispoziţiile legale criticate sunt următoarele:– Art. III: "(1) Exerciţiul acţiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea instituţiei publice implicate, faţă de societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% + 1 din capitalul social, ce înregistrează obligaţii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidenţa contabilă, aflate în proces de privatizare, cuprinse în programe speciale care să conducă la creşterea atractivităţii acestora pentru privatizare ori pentru care s-au înregistrat scrisori de intenţie pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni.(2) Suspendarea va fi pronunţată de instanţa competenţa pentru o perioadă de un an, care va putea fi prelungită, în cazuri temeinic justificate, cu maximum un an. … (3) În termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii de suspendare, administratorul sau, după caz, lichidatorul va fi obligat să prezinte instituţiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operaţiunilor efectuate în cursul procedurii de lichidare judiciară. … (4) În urma privatizării societăţii prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, judecătorul-sindic va pronunţa, la cererea instituţiei publice implicate, o încheiere prin care va dispune închiderea procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a acţiunilor." … Examinând excepţia, Curtea constata ca autorii acesteia nu indica textul constituţional încălcat. Autorii excepţiei considera ca prin dispoziţiile legale criticate se creează un regim preferenţial societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, ceea ce defavorizeaza creditorii cu garanţii şi cei chirografari care se vad în imposibilitatea realizării creanţelor lor.Acest argument nu poate fi primit. Din analiza textului de lege supus controlului Curtea retine ca acesta este un text de procedura, deci fără efect cu privire la dreptul substanţial al creditorilor.De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002. Astfel, prin Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a constatat ca „Suspendarea exercitării acţiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995, nu încalcă principiul liberului acces la justiţie dat fiind ca, prin însăşi natura ei, această măsură constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanţa competenţa, pe o perioadă limitată, potrivit art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 după constatarea de către judecător a îndeplinirii condiţiilor prevăzute în alin. (1) al aceluiaşi articol […]”. Totodată, s-a arătat ca „procedura suspendată pe cale judiciară urmează a se închide tot pe cale judiciară fie în condiţiile prevăzute de art. 117 şi următoarele din Legea nr. 64/1995, – dacă nu s-a realizat privatizarea -, fie în condiţiile prevăzute de art. III alin. (4) din ordonanţa criticata, în urma privatizării prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni”. De asemenea, Curtea a reţinut în decizia sa ca „titularii drepturilor de creanta care au solicitat deschiderea procedurii faţă de societatea comercială ajunsă în stare de incapacitate de plată au posibilitatea ca, la închiderea procedurii speciale prevăzute de art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, să-şi recupereze creanţele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, în condiţiile dreptului comun, de la succesorii societăţii privatizate”.În sfârşit, Curtea observa ca în speta nu este vorba de o problemă de constituţionalitate, ci de una de interpretare şi aplicare a legii, care însă intră în competenţa instanţei de judecată, judecătorul-sindic putând pronunţa închiderea procedurii în condiţiile dispoziţiilor Legii nr. 64/1995.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, Casa Judeteana de Pensii Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, Societatea Comercială „Agroind Service”, în Dosarul nr. 9/F/1999 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ, şi de Societatea Comercială „Avertis” Bucureşti, Societatea Comercială „Moraber Cimpex” – S.R.L. Vulpeni, Casa Judeteana de Pensii Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, Societatea Comercială „Electrica” S.A. Oltenia, Complex Agrosem Dolj, Societatea Comercială „Fitoplant Com” – S.R.L. Craiova, Banca Comercială Română – Sucursala Bailesti, în Dosarul nr. 11/F/2000 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 februarie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof.univ.dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Doina Suliman────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește