DECIZIE nr. 51 din 27 ianuarie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Civimpex” – S.R.L. în Dosarul nr. 482/2004 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 20 ianuarie 2004 şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 27 ianuarie 2005.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 august 2004, pronunţată în Dosarul nr. 482/2004, Curtea de Apel Galaţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Civimpex” – S.R.L.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 64/1995 reprezintă o reglementare derogatorie de la dreptul comun, ce vine în contradicţie cu normele imperative generale cuprinse în art. 4 din Codul de procedură civilă. Derogarea prevăzută de dispoziţiile textului de lege criticat, potrivit căruia: „Curtea de apel va fi instanţa de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 11”, nu se justifică, recursul trebuind să fie judecat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Curtea de Apel Galaţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţia de lege criticată nu vine în contradicţie cu dispoziţiile Legii fundamentale. De asemenea, arată că autorul excepţiei pune în discuţie concursul dintre normele generale de competenţă materială stabilite de art. 4 din Codul de procedură civilă şi cele speciale ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64/1995.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, ţinând seama de scopul şi de specificul procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului, cât şi de cerinţa ca soluţionarea cauzelor să se desfăşoare cu celeritate, legiuitorul a prevăzut recursul ca singura cale de atac împotriva hotărârilor judecătorului-sindic şi competenţa în materie a curţii de apel. Opţiunea legiuitorului în stabilirea competenţei în acest fel îşi are temeiul în dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, care dispun în mod expres că procedura de judecată şi competenţa instanţelor judecătoreşti sunt prevăzute numai prin lege. Astfel, dispoziţiile criticate nu sunt contrare vreunei prevederi din Constituţie, ci sunt adoptate pentru realizarea cerinţelor acesteia – reglementarea prin lege a competenţei judecătoreşti pentru soluţionarea cererilor de recurs în anumite cauze expres prevăzute.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorului în ceea ce priveşte invocarea unui motiv de neconstituţionalitate, întrucât astfel ar exercita din oficiu un control de constituţionalitate, ceea ce este inadmisibil. Referitor la raportarea de către autorul excepţiei a textului de lege criticat la dispoziţiile art. 14 din Codul de procedură civilă, arată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 64/1995 a fost republicată, dându-li-se textelor o nouă numerotare, art. 7 alin. (1) devenind art. 8 alin. (1). Astfel, Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.Textul de lege criticat are următorul conţinut:– Art. 8 alin. (1): "(1) Curtea de apel va fi instanţa de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 11."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 126 din Constituţia României, ce au următorul conţinut:– Art. 126: "(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. … (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. … (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică. … (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. … (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 2 din Legea nr. 64/1995, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri speciale, pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, fie prin reorganizarea activităţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment.Specificul domeniului supus reglementării, şi anume procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o stabilirea curţii de apel ca instanţă de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic ca urmare a îndeplinirii principalelor sale atribuţii prevăzute de art. 11 din Legea nr. 64/1995. De altfel, Curtea constată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri numai în cazurile prevăzute de lege, iar nu în toate cazurile.Împrejurarea că legiuitorul a stabilit ca instanţă de recurs în această materie curtea de apel nu relevă nici un aspect de neconstituţionalitate, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie. Legiuitorul ordinar este deplin îndreptăţit ca, în considerarea anumitor particularităţi, să opteze pentru o soluţie diferită, alta decât cea din dreptul comun, o asemenea concluzie rezultând, de altfel, şi din redactarea adoptată de legiuitorul constituţional, potrivit căreia stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului ordinar, care, potrivit atribuţiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte competenţa şi procedura de judecată, evident cu condiţia ca nici o normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziţii constituţionale.Cu privire la raportarea de către autorul excepţiei a dispoziţiilor atacate la prevederile art. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, eventuala necorelare existentă între dispoziţiile unor legi diferite neintrând sub incidenţa controlului de constituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Civimpex” – S.R.L. în Dosarul nr. 482/2004 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2005.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește