DECIZIE nr. 508 din 6 octombrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Incomex” – S.A. din Târgovişte în Dosarul nr. 5.289/2004 al Judecătoriei Târgovişte.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că în legătură cu textele de lege criticate există o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că acestea nu aduc atingere principiilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 31 ianuarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 5.289/2004, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Incomex” – S.A. din Târgovişte cu prilejul soluţionării unei acţiuni comerciale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, sumar, neconstituţionalitatea "normelor juridice privind timbrajul acţiunii noastre. Pentru egalitate de tratament, vă cerem să ne scutiţi de taxa de timbru a cererii, aşa cum şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a fost scutită".Judecătoria Târgovişte apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în speţă nu a fost precis motivată, iar "instanţa nu se poate substitui autorului excepţiei […] şi nu-şi poate exprima opinia asupra acesteia".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, se arată că în legătură cu textele de lege supuse controlului de constituţionalitate există o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi, deoarece nu face nici un fel de diferenţiere între contribuabili. Principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice nu poate primi semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor.Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, consideră că art. 16 din Legea fundamentală garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, iar nu a persoanelor colective (persoanelor juridice). Scutirea autorităţilor publice de taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv şi raţional de faptul că aceşti creditori bugetari sunt finanţaţi de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Din motivarea autorului excepţiei reiese că acesta se referă la neconstituţionalitatea "normelor juridice privind timbrajul acţiunii" sale, care au fost identificate de instanţă drept art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşadar, prevederile art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi ce au următoarea redactare:– Art. 1. "Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, şi se taxează în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.";– Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege autorul excepţiei invocă încălcarea principiului egalităţii de tratament, care este prevăzut în Legea fundamentală la art. 16 alin. (1):"Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în legătură cu textele de lege supuse controlului de constituţionalitate există o bogată jurisprudenţă a instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 9 iunie 2004, Decizia nr. 151 din 25 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 aprilie 2004, Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, ori Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea Constituţională a analizat prevederile art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 în raport cu dispoziţiile constituţionale şi internaţionale invocate în prezenta cauză, respingând de fiecare dată criticile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate.În ceea ce priveşte constituţionalitatea art. 1 din Legea nr. 146/1997 în raport cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere acestui principiu, deoarece nu face nici un fel de diferenţiere între contribuabili. De asemenea, a constatat că art. 21 din Constituţie nu instituie nici o interdicţie cu privire la taxele judiciare, aşa încât este legal şi firesc ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Constituţie, în conformitate cu care „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”, plata taxelor sau impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Pe de altă parte, Curtea a arătat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor de judecată stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.Cu privire la constituţionalitatea art. 17 în raport cu dispoziţiile constituţionale invocate şi în prezenta cauză, Curtea Constituţională a reţinut că "Principiul egalităţii prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create".Cu acelaşi prilej, Curtea a arătat că scutirea autorităţilor publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv şi raţional de faptul că autorităţile respective – creditori bugetari – sunt finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Incomex” – S.A. din Târgovişte în Dosarul nr. 5.289/2004 al Judecătoriei Târgovişte.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania Diaconu____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește