DECIZIE nr. 505 din 6 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie invocată de Gheorghe Lazăr în Dosarul nr. 557/266/2007 al Judecătoriei Negreşti-Oaş.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 22 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, la cererea reprezentantului autorului excepţiei, pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 6 mai 2007.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 557/266/2007, Judecătoria Negreşti-Oaş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie invocată de Gheorghe Lazăr.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 ar trebui reformulat, în sensul scoaterii de sub incidenţa normei de incriminare a asociaţilor unici ai societăţilor comerciale cu răspundere limitată. În opinia autorului excepţiei, faptul că, în calitate de asociat unic al unei societăţi comerciale, a folosit banii societăţii pentru „cheltuieli în favoarea acesteia”, pe care i-a evidenţiat în contabilitate şi şi-a achitat toate obligaţiile faţă de bugetul statului, nu înseamnă altceva „decât mutarea banilor dintr-un buzunar în altul”. Este alegerea sa, ca asociat unic, să decidă modalitatea de cheltuire a banilor societăţii, după ce îşi achită toate obligaţiile fiscale, „condiţionarea cheltuirii banilor” însemnând încălcarea dreptului de proprietate şi a libertăţii economice.Judecătoria Negreşti-Oaş opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul de lege criticat nu numai că nu încalcă prevederile constituţionale menţionate, ci, dimpotrivă, facilitează exerciţiul drepturilor prevăzute de acestea. În opinia instanţei, "autorul excepţiei realizează o confuzie între patrimonial asociatului unic şi cel al societăţii comerciale, pornind de la neobservarea distincţiei între cele două subiecte de drept: persoana fizică şi cea juridică."În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu aduc nicio atingere normelor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi la libertatea economică. Se mai arată că libertatea comerţului nu poate fi asigurată decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agenţii economici trebuie să se conformeze şi, în consecinţă, legiuitorul are competenţa de a stabili sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea regulilor stabilite. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Art. 272. – Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii, care:[…] 2. foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect."Se susţine că, prin textul de lege criticat, se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată şi ale art. 45 – Libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, în raport cu aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 200 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 martie 2008, şi Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, prin care Curtea, pentru considerentele acolo reţinute, a statuat că normele criticate nu conţin nicio dispoziţie de natură să aducă atingere liberului acces al persoanelor la o activitate economică sau dreptului de proprietate.De altfel, în prezenta cauză, criticile formulate vizează, în realitate, modificarea art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, autorul excepţiei susţinând că acesta trebuie reformulat, în sensul scoaterii de sub incidenţa normei de incriminare a asociaţilor unici ai societăţilor comerciale cu răspundere limitată. Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, o astfel de critică nu poate intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie invocată de Gheorghe Lazăr în Dosarul nr. 557/266/2007 al Judecătoriei Negreşti-Oaş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește