DECIZIE nr. 500 din 7 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Iulian Petre în Dosarul nr. 8.690/280/2008 al Judecătoriei Piteşti – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 14 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 8.690/280/2008, Judecătoria Piteşti – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicată de Iulian Petre cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii a procurorului de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, infracţiune prevăzută de art. 281 din Codul penal raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, prin suprimarea dreptului la cercetarea judecătorească şi prin ignorarea principiului de generală aplicabilitate în dreptul penal "non reformatio în pejus", atât timp cât există posibilitatea ca persoana faţă de care procurorul a dat o soluţie de netrimitere în judecată, prin propria cale de atac, să îşi agraveze situaţia, redobândind calitatea de învinuit sau, chiar mai rău, dobândind calitatea de inculpat. Totodată, arată că soluţia legislativă criticată este contrară hotărârii pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Golder împotriva Marii Britanii, 1975.Autorul excepţiei consideră că sintagma "legea specială" din art. 281 din Codul penal este neconstituţională prin raportare la dispoziţiile Legii fundamentale cuprinse în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi şi în art. 115 alin. (1) referitor la delegarea legislativă. Apreciază că "Parlamentul nu poate adopta decât o singură lege specială – legea prin care Guvernul este abilitat pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Prin urmare, legea specială la care face trimitere art. 281 din Codul penal nu poate fi Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, întrucât „legea avocaturii este lege organică, şi nu specială”.În fine, susţine că dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 contravin art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, deoarece permit instanţei de judecată să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, în condiţiile în care Curtea Constituţională este singura autoritate în măsură să hotărască asupra admisibilităţii unei excepţii de neconstituţionalitate. Face trimitere la Decizia nr. 51/2008 a Curţii Constituţionale.Judecătoria Piteşti – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. În ceea ce priveşte criticile aduse dispoziţiilor art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, consideră că acestea vizează modul de aplicare a legii şi nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, precum şi prevederile art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004. În ceea ce priveşte dispoziţiile din Legea nr. 47/1992 atacate, Curtea constată că, deşi a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 29 din Legea nr. 47/1992, critica vizează, în realitate, numai prevederile alin. (6) al art. 29 din actul normativ menţionat. Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, ale art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, având următorul cuprins:– Art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală: "Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată; … b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă; … c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător."; … – Art. 281 din Codul penal: "Exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie, ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă";– Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „(6) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi, ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă, ale art. 126 alin. (1) referitoare la instanţele judecătoreşti şi ale art. 146 lit. d) privind atribuţiile Curţii Constituţionale, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992. Astfel, critică modul de aplicare de către organele de urmărire penală şi instanţa de judecată a prevederilor art. 281 din Codul penal, care fac distincţie între legi penale generale şi speciale. Or, acest aspect nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci este de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.În ceea ce priveşte critica dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată, fără ca instanţa să fi respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în accepţiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.II. Prevederile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 574 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată cu privire la respectivele prevederi de lege, pentru motivele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Iulian Petre în Dosarul nr. 8.690/280/2008 al Judecătoriei Piteşti – Secţia penală.II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește