DECIZIE nr. 50 din 27 ianuarie 2005

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești şi ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001



Ioan Vida – presedinteNicolae Cochinescu – judecatorAspazia Cojocaru – judecatorConstantin Doldur – judecatorAcsinte Gaspar – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorIon Predescu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorIon Tiuca – procurorClaudia Margareta-Nita – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești şi ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, excepţie ridicata de Cristina Breza, Raluca Bercenaru, Irina Comsa, Rodica Craciun, Elena Ciurea, Maria Enache, Danielea Ionescu, Elena Petrica, Gheorghe Popescu, Elena Stan, Cerasela Lisman, Paula Gruia, Rodica Patulea, Georgeta Simion, Veronica Ciobanu, Karina D’jabbari, Mihaela Gheorghiceanu, Mihaela Nicolae, Venera Nicolae, Mihaela Sârbu, Corina Fana, Mihai Creanga, Teodora Olteanu, Daniela Schneider, Alina Stefan, Tudorita Dragnea, Alice Pescaru, Paula Damian, Mihaela Anghel, Maria Voica, Georgeta Nicoleta Done, Silvia Gheorghe, Camelia Vasilica Manolache, Cristina Viorica Baete, Sanda Blaj, Andreea Raluca Bratu, Zorita Lazea, Maria Zamfir, Ileana Buha, Lenuta Andrian, Claudia Stoian, Felicia Vasile, Laura Sârboiu, Elena Luminita Stoian, Florina Lepadatu, Corina Oancea, Alina Violeta Vlaicu, Dorina Guresoe, Andreea Mihaela Birlea, Florentina Oprea, Adriana Aninosanu, Ileana Florescu, Ligia Apostol, Dan Până, Bogdan ionita, Marieta Iliescu, Antonela Anne Mary Costache, Irina Liliana Strava, Ioana Cleopatra Sipoteanu, Constantin Gratiela, Iosefina Pîrvu, Elena Burlan, Geanina Teodorovici, Bogdana Alina Oraseanu, Mirela Irina Vîlceanu, Mitu Stegaru, Liliana Ciuperca, Simona Iordanescu, Brîndusa Elena Gheorghe, Manuela Carmen Caramizaru, Viorica Lolea, Mihai Rotaru, Cristian Jipa, Petre Rosu, Cristina Carmen Craiu, Daniela Panioglu, Anca Madalina Manailescu, Florentina Vasilateanu, Doina Draguinea, Cornelia Dumitra, Iuliana Radu, Elena Jarnea, Lucia Lungu, Nermin Arpazait, Monica Tanase, Ramona Bucuroiu, Marius Epure, Emilia Ganera, Camelia Ciuca, Doina Becut, Maria Verotti, Vasilica Tita, Ioana Paunescu, Luminita Soitu, Elena Stanuta, Cristina Duta, Mihaela Mocanu, Ecaterina Grigore, Nicoleta Ceobanu, Revi Moga, Simona Stanca, Corina Dumitriu, Dumitra Deliu, Georgeta Chioveanu, Loredana Voivozeanu, Haralambie Oreste Teoharidis, Luminita Buhaianu şi Beatrice Maris în Dosarele nr. 5.243/LM/2004, 5.244/LM/2004, 5.245/LM/2004 ale Tribunalului Bucureşti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, respectiv în Dosarul nr. 1.093/2004 al Tribunalului Constanta – Sectia civila.La apelul nominal raspunde Ministerul Justiţiei, prin consilier juridic Angelica Bratu, cu delegatie depusa la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinita.Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 602D/2004, 603D/2004, 604D/2004 şi 669D/2004 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii dosarelor.Atât reprezentantul Ministerului Justiţiei, cât şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 603D/2004, 604D/2004 şi 669D/2004 la Dosarul nr. 602D/2004, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Justiţiei pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate. În acest sens, precizeaza ca art. 53 din Constitutie nu este incident în cauzele de faţa, întrucât, asa cum indica şi jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, drepturile reglementate de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 nu sunt incluse în capitolul „Drepturi şi libertati fundamentale” din Legea fundamentala şi, în consecinţa, nu sunt de natura constituţională.Reprezentantul Ministerului Public arata ca, potrivit principiului anualitatii legii bugetului, dispozitiile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 nu mai sunt în vigoare, astfel ca aceasta excepţie de neconstitutionalitate este inadmisibila. în ceea ce priveste excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 se solicita respingerea acesteia ca neîntemeiata, deoarece textele de lege criticate nu privesc un drept de natura constituţională, astfel încât prevederile art. 53 din Legea fundamentala nu sunt incidente în cauza dedusa judecatii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:Prin încheierile din 21 octombrie 2004 şi 3 noiembrie 2004, pronuntate în dosarele nr. 5.243/LM/2004, 5.244/LM/2004, 5.245/LM/2004, respectiv 1.093/2004, Tribunalul Bucureşti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, respectiv Tribunalul Constanta – Sectia civila au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești şi ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001. Excepţia a fost ridicata de Cristina Breza şi altii într-o cauza având ca obiect plata primei de concediu.În motivarea excepţiei autorii acesteia arata ca prin textele de lege criticate a fost suspendat în mod succesiv exercitiul dreptului legal la prima de concediu, drept prevăzut de art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Se considera ca „suspendarea aplicarii legii prin care se recunoaste un drept echivaleaza cu restrângerea exercitiului acelui drept” şi, în consecinţa, textele de lege atacate contravin prevederilor art. 53 din Constitutie, întrucât acestea determina o restrângere a exercitiului unui drept legal, fără a exista însa, nici una dintre situaţiile justificative prevăzute în norma constituţională invocata.Tribunalul Bucureşti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă considera ca excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Se apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constitutie, "deoarece aceste restrângeri se referă la libertatile şi drepturile fundamentale ale cetateanului, prevăzute şi garantate constituţional ( … ), iar nu la suspendarea platii unor drepturi banesti în legătură cu munca, asa cum este în cauza, prima de concediu".Tribunalul Constanta – Sectia civila apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este întemeiata, deoarece prin textele de lege criticate sunt încalcate prevederile imperative ale art. 53 din Constitutie. Se arata ca dreptul la prima de concediu, prevăzut de art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, a fost exercitat pe o perioadă de aproximativ şase luni, apoi suspendat de la data intrarii în vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 şi ulterior „anulat prin legea bugetului”, fără ca în conţinutul ordonantei criticate sa existe o motivare a acestei măsuri, în condiţiile în care ratiunea acordarii acestui drept, asa cum indica art. 1 din Legea nr. 50/1996, precum şi art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/1997, a avut în vedere „rolul, raspunderea, complexitatea, caracterul justiţiei de putere în stat independenta şi egala ca importanţa cu puterea legislativa şi executiva”. Astfel, este încalcat şi principiul egalitatii celor trei puteri în stat, puterea judecătorească aflându-se „sub condiţia de egalitate cu celelalte beneficiare de drepturi”.Sustinând ca "suspendarea aplicarii unei legi prin care se recunoaste un drept echivaleaza cu restrângerea exercitiului acelui drept" se arata ca prin această măsură s-au nesocotit condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 53 din Constitutie, determinând disproportionalitatea cu situaţia care a determinat luarea acestei măsuri, aplicarea în mod discriminatoriu, precum şi atingerea dreptului în însăşi existenta sa.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.Guvernul a transmis punctele sale de vedere, prin care considera ca excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, se sustine ca "este atributia legiuitorului sa dispună suspendarea aplicarii unui act normativ sau a unei dispozitii dintr-un act normativ, acest eveniment legislativ fiind expres reglementat de lege tocmai pentru a nu aduce atingere drepturilor sau libertatilor persoanelor". Sunt invocate, în sprijinul acestor considerente, dispozitiile art. 54 şi cele ale art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Se mai sustine ca textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, întrucât „acest articol nu poate avea ca obiect decât drepturile şi libertatile reglementate” la Capitolul II, intitulat „Drepturile şi libertatile fundamentale”, iar în ceea ce priveste ipoteza încalcarii art. 47 din Legea fundamentala, referitor la asigurarea unui nivel de trai decent, se menţionează că „o astfel de restrângere se încadreaza în condiţiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, nefiind vorba de o desfiinţare a dreptului salarial însuşi, ci de o suspendare prin lege a acordarii unui drept care echivaleaza cu restrângerea acestuia, ceea ce textul constituţional permite”.Avocatul Poporului, în ceea ce priveste excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 faţă de prevederile art. 53 din Legea fundamentala, arata ca aceasta este neîntemeiata, întrucât textul legal criticat nu pune în discutie restrângeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 precizeaza ca, „potrivit principiului anualitatii bugetului de stat, actul normativ atacat a fost în vigoare în cursul anului 2002”, iar, „în condiţiile în care actul normativ nu mai era în vigoare la data sesizarii Curtii Constitutionale, sunt incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992„, astfel ca aceasta excepţie este inadmisibila.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile părţilor şi ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională constata ca este legal sesizata şi competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești şi cele ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001. Acestea au urmatorul cuprins:– Art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești: „De asemenea, se suspenda pâna la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art. 41^1 alin. (1) care cuprind dispozitii referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă şi ale art. 45 alin. (1) referitoare la cuantumul sporului cu care se platesc orele lucrate peste durata normala a timpului de muncă din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificata şi completata prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum şi aplicarea prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia plecarii în concediul de odihnă din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.”– Art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001: „Termenele prevăzute la art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, aprobata şi modificata prin Legea nr. 386/2001, se prelungesc pâna la data de 31 decembrie 2002.”În motivarea excepţiei ridicate, autorul invoca încălcarea art. 53 din Constitutie – "Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati", care prevede urmatoarele:– Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apararea securitatii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertatilor cetatenilor; desfăşurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrângerea poate fi dispusa numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicata în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii." … Examinând excepţia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constituţională constata ca aceasta urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:Art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 stabileste un termen referitor la suspendarea aplicarii prevederilor art. 41^1 alin. (1) şi ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, republicată. Acest termen a fost prelungit prin art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 şi prin alte legi bugetare.În ceea ce priveste excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, Curtea constata ca aceasta urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila. în virtutea principiului anualitatii bugetului de stat, acest act normativ şi-a încetat aplicabilitatea o dată cu încheierea exercitiului anului bugetar 2002. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide numai asupra excepţiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanţa în vigoare.În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001, Curtea constata ca acestea au avut aplicabilitate temporara, ele fiind în vigoare între 2 martie 2001 şi 1 ianuarie 2002. în consecinţa, excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALAîn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibila excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești şi ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, excepţie ridicata de Cristina Breza şi altii în dosarele nr. 5.243/LM/2004, nr. 5.244/LM/2004 şi nr. 5.245/LM/2004 ale Tribunalului Bucureşti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, respectiv în Dosarul nr. 1.093/2004 al Tribunalului Constanta – Sectia civila.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 27 ianuarie 2005.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia Margareta Nita––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește