DECIZIE nr. 50 din 14 ianuarie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorFabian Niculae – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Costică Constanda şi Maria Constanda în Dosarul nr. 8.052/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal răspunde pentru autorii excepţiei domnul avocat Traian Briciu, iar pentru Societatea Comercială "Raptis-Kavouras" răspund domnii avocaţi Valeriu Stoica şi Florentin Ţucă.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, în timp ce reprezentanţii celeilalte părţi solicită respingerea acesteia, fiecare parte aducând argumente în sprijinul solicitărilor lor.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.052/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.Excepţia a fost ridicată de Costică Constanda şi Maria Constanda într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare – pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că, în conformitate cu dispoziţiile legale criticate, calcularea unei taxe judiciare de timbru în mod progresiv, în raport cu valoarea cererii, se aplică în mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial. Dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, potrivit cărora Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi "anulată", având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, încălcând dispoziţiile Constituţiei, respectiv art. 115 alin. (4) şi (6) şi art. 21 alin. (3). Art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 nu respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă, intervenind în domenii de reglementare excluse ordonanţelor de urgenţă şi adoptând măsuri care nu justifică urgenţa, definită constituţional prin condiţia de a interveni numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În opinia sa, prevederile legale criticate sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 135 alin. (2) lit. b). Instituirea de taxe şi cauţiuni în legătură cu procedurile judiciare reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercită în considerarea unor situaţii concrete în care se impune stabilirea în sarcina părţilor din proces a unor obligaţii fiscale în cazul taxelor judiciare de timbru şi al timbrului judiciar.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, şi ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, prevederi ce au următorul conţinut:– Art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008: „La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:lt; lt;(1^1) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial. gt; gt;";– Art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997: „Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial.”Examinând excepţia, Curtea constată că, ulterior sesizării Curţii, dispoziţiile legale criticate au suferit modificări prin Legea nr. 276/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Curtea constată că legiuitorul a preluat, în mare parte, soluţia legislativă din vechea reglementare, astfel încât, în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă în astfel de cazuri, Curtea va analiza dispoziţiile legale astfel cum au fost modificate.Aşadar, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 276/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, şi ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi ce au următorul conţinut:– Art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008: „La articolul I punctul 1, alineatul (1^1) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:lt; lt;(1^1) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial. gt; gt;";– Art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997: „Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind liberul acces la justiţie şi în art. 115 alin. (4) şi (6) cu privire la delegarea legislativă din Constituţie.În ceea ce priveşte criticile referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008, prin raportare la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea constată că Guvernul a justificat, în nota de fundamentare, urgenţa ce permite adoptarea unor astfel de măsuri pe calea unei ordonanţe de urgenţă.Referitor la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 nu afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Cu privire la sensul juridic al verbului „a afecta”, Curtea a făcut unele precizări prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut că din interpretarea textului constituţional se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că „nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale” şi că „nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.Cu privire la dispoziţiile art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea constată că asupra acestor dispoziţii s-a mai pronunţat, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, în cazul drepturilor patrimoniale şi al actelor juridice patrimoniale, acţiunile în constatare sau cererile în anulare, rezoluţiune sau reziliere au caracterul unei acţiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificată soluţia adoptată de legiuitor în cuprinsul dispoziţiilor art. 2 alin. (1^1) din lege în materia timbrării unor astfel de acţiuni cu o taxă calculată în funcţie de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil acţiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1).Aşa fiind, pentru acţiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct, repunerea părţilor în situaţia anterioară, taxarea acţiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai în cazul acţiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale.Accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Costică Constanda şi Maria Constanda în Dosarul nr. 8.052/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Fabian Niculae––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește