DECIZIE nr. 499 din 13 iunie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, excepţie ridicată de Lin Yiwei în Dosarul nr. 17.529/302/2005 (număr în format vechi 16.898/2005) al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 259D/2006, nr. 392D/2006, nr. 406D/2006, nr. 423D/2006, nr. 424D/2006 şi nr. 426D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Chen Zhang Wen Hui – prin reprezentant legal Chen Shujuan – şi Zheng Xinran în dosarele nr. 15.546/302/2005 (14.884/2005) şi, respectiv, nr. 16.749/2005 (17.437/302/2005) ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, şi de Huang Juquin, Ye Jinkui, Li Juguang şi Chen Lincong în dosarele nr. 8.882/RF/2005 (45.770/3/2005), nr. 4.186/RF/2005 (28.462/3/2005), nr. 4.187/RF/2005 (28.463/3/2005) şi, respectiv, nr. 4.654/RF/2005 (31.759/3/2005) ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspund Chen Shujuan, în calitate de reprezentant legal al lui Chen Zhang Wen Hui, precum şi Zheng Xinran, Li Juguang şi Chen Lincong, personal şi asistaţi de traducătorul autorizat de limbă chineză, domnul Ioan Budura. Se constată lipsa celorlalţi autori ai excepţiei şi a părţilor Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi Autoritatea tutelară de pe lângă Primăria Sectorului 5 Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţia părţilor conexarea dosarelor.Autorii prezenţi ai excepţiei de neconstituţionalitate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 259D/2006, nr. 392D/2006, nr. 406D/2006, nr. 423D/2006, nr. 424D/2006 şi nr. 426D/2006 la Dosarul nr. 243D/2006, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor.Autorii prezenţi ai excepţiei solicită, prin intermediul translatorului de limbă chineză, admiterea acesteia, pentru motivele expuse în notele scrise aflate la dosarele cauzei. De asemenea, fiecare subliniază riscul pe care returnarea în ţara de origine, China, l-ar reprezenta asupra vieţii şi integrităţii lor şi a familiilor lor.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, referindu-se, în acest sens, şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 20 februarie 2006, 23 februarie 2006 şi 7 martie 2006, pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarele nr. 17.529/302/2005 (16.898/2005), nr. 15.546/302/2005 (14.884/2005) şi nr. 16.749/2005 (17.437/302/2005), şi prin încheierile din 9 februarie 2006 şi 23 februarie 2006, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 8.882/RF/2005 (45.770/3/2005), nr. 4.186/RF/2005 (28.462/3/2005), nr. 4.187/RF/2005 (28.463/3/2005) şi nr. 4.654/RF/2005 (31.759/3/2005), Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. Excepţiile au fost ridicate de Lin Yiwei, Chen Zhang Wen Hui, prin reprezentant legal Chen Shujuan, Zheng Xinran, Huang Juquin, Ye Jinkui, Li Juguang şi Chen Lincong în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor împotriva unor hotărâri ale Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, respectiv a recursurilor împotriva sentinţelor de respingere a plângerilor.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, având un conţinut similar, se susţine, în esenţă, că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Constituţie, interpretate în conformitate cu cele ale art. 8 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. Aceasta, deoarece art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 nu menţionează clar şi explicit protejarea vieţii de familie ca motiv de acordare a protecţiei umanitare condiţionate. Se consideră că, astfel, instanţa de judecată poate hotărî în mod arbitrar dacă şi în ce condiţii să acorde protecţie umanitară pentru acest motiv. De asemenea, invocând hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Silver contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 1983, arată că amestecul autorităţii în exercitarea dreptului la viaţa de familie trebuie să fie prevăzut de lege, printr-o reglementare legală suficient de precisă şi accesibilă.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată nu este întemeiată.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, care au următorul cuprins:– Art. 5: "Protecţia umanitară condiţionată se poate acorda străinului care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi cu privire la care există motive serioase să se creadă că, dacă va fi returnat în ţara de origine, riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale constând în:1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau3. o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, precum şi prevederilor art. 8 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, mai întâi, că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că în cuprinsul art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 nu se stabileşte, în mod expres, că protejarea vieţii de familie poate constitui un motiv de acordare a protecţiei umanitare condiţionate. Asupra acestui aspect instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului.Apoi, Curtea reţine că o a doua critică formulată de autorii excepţiei vizează lipsa de precizie şi claritate a textului de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 345 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 25 august 2005, că dispoziţiile art. 5 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 „oferă suficiente repere şi elemente pentru ca persoana căreia acesta i se adresează să înţeleagă condiţiile în funcţie de care i se poate acorda forma solicitată de protecţie umanitară”. Cu acelaşi prilej, s-a reţinut că „Determinarea circumstanţelor specifice fiecărei situaţii în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul returnării sale în ţara de origine, precum şi aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituţionalitate, acestea fiind atribute ale organelor competente în această materie sau instanţei de judecată”. Aceste consideraţii se pot extinde, cu deplină justeţe, asupra prevederilor întregului articol criticat din ordonanţă.În fine, Curtea constată că nu se poate reţine că prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la încheierea căsătoriei ori celor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. Revine instanţei învestite cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate să stabilească dacă valoarea protejată de dispoziţiile constituţionale şi convenţionale amintite poate fi considerată, în circumstanţele concrete ale speţei, motiv de acordare a protecţiei umanitare condiţionate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, excepţie ridicată de Lin Yiwei, Chen Zhang Wen Hui – prin reprezentant legal Chen Shujuan – şi Zheng Xinran în dosarele nr. 17.529/302/2005 (16.898/2005), nr. 15.546/302/2005 (14.884/2005) şi, respectiv, nr. 16.749/2005 (17.437/302/2005) ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, şi de Huang Juquin, Ye Jinkui, Li Juguang şi Chen Lincong în dosarele nr. 8.882/RF/2005 (45.770/3/2005), nr. 4.186/RF/2005 (28.462/3/2005), nr. 4.187/RF/2005 (28.463/3/2005) şi nr. 4.654/RF/2005 (31.759/3/2005) ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 iunie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește