DECIZIE nr. 498 din 4 octombrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Ludmila Impex" – S.R.L. din Bistriţa în Dosarul nr. 6.954/2004 al Judecătoriei Bistriţa.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 262D/2005, care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.955/2004 al aceleiaşi instanţe. La apelul nominal în acest dosar lipsesc, de asemenea, părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 262D/2005 la Dosarul nr. 261D/2005, care este primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este dată în competenţa exclusivă a legiuitorului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 3 martie 2005, pronunţate în dosarele nr. 6.954/2004 şi nr. 6.955/2004, Judecătoria Bistriţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Societatea Comercială "Ludmila Impex" – S.R.L. din Bistriţa cu prilejul soluţionării unor acţiuni în pretenţii comerciale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justiţie. Astfel, consideră că acest text îngrădeşte posibilitatea justiţiabililor de a se adresa direct justiţiei, întrucât condiţionează accesul la instanţa judecătorească de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere, care este de natură a tergiversa soluţionarea litigiului comercial.Judecătoria Bistriţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că "rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale reclamantului, fără implicarea autorităţii judecătoreşti competente. În măsura în care nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se adresa instanţei cu cererea de chemare în judecată, ceea ce reprezintă expresia deplină a liberului acces la justiţie".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, "dispoziţiile privind soluţionarea litigiilor în materie comercială, cuprinse în cap. XIV din cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, instituie o procedură specială de rezolvare a acestei categorii de litigii, ce cuprinde concilierea directă prealabilă între părţi şi o procedură de judecată derogatorie de la dreptul comun. Or, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi în modalităţile prevăzute de lege. În concluzie, condiţionarea sesizării instanţei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiţie, în accepţiunea prohibită de prevederile constituţionale de referinţă, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanţa judecătorească cu cererea de chemare în judecată".Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat este constituţional. Astfel, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere directă între părţi, pentru soluţionarea litigiilor în materie comercială nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiţie, ci transpunerea în practică a principiului celerităţii soluţionării litigiilor între părţi, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Din motivarea autorului excepţiei reiese cu claritate că acesta se referă, în fapt, numai la prevederile primului alineat al art. 720^1 din Codul de procedură civilă. Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care are următorul conţinut:"În procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21, potrivit cărora:"(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. … (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. … (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile privind soluţionarea litigiilor în materie comercială, cuprinse în cap. XIV din cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, instituie o procedură specială de rezolvare a acestei categorii de litigii, ce presupune concilierea directă prealabilă între părţi şi o procedură de judecată derogatorie de la dreptul comun. Prin această reglementare, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerităţii soluţionării litigiilor dintre părţi – deosebit de important în materie comercială – şi să degreveze activitatea instanţelor de judecată. Textul de lege criticat este, aşadar, o aplicaţie a dispoziţiilor cuprinse în art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, "În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege […]".Potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi în modalităţile prevăzute de lege. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. În acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 335 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Ludmila Impex" – S.R.L. din Bistriţa în dosarele nr. 6.954/2004 şi nr. 6.955/2004 ale Judecătoriei Bistriţa.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania Diaconu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește