DECIZIE nr. 495 din 29 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi 600 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Jana Golumbeanu în Dosarul nr. 15.595/299/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocat cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că prin textele de lege criticate se aduce atingere dreptului de dispoziţie şi dreptului de folosinţă a bunului asupra căruia s-a instituit sechestru asigurător. Totodată, critică punctele de vedere transmise de autorităţile publice.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că sechestrul judiciar nu reprezintă o sancţiune, ci o măsură luată pentru conservarea unui bun atunci când este vorba de litigii ce au ca temei dreptul de proprietate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 2 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 15.595/299/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Jana Golumbeanu într-un recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra imobilului al cărui proprietar este.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 21 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. În acest sens, arată că prevederile art. 598 şi 600 din Codul de procedură civilă încalcă "facultatea titularului dreptului de proprietate de a dispune liber şi în orice moment de bunul aflat în proprietatea sa" şi "atributul esenţial al posesiunii." Totodată, acestea aduc atingere şi art. 21 din Constituţie, întrucât permit instanţei de judecată să dispună în mod discreţionar de dreptul de proprietate aparţinând autorului excepţiei.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, sechestrul judiciar nu afectează decât unul dintre atributele dreptului de proprietate, anume dreptul de dispoziţie asupra bunului, afectarea fiind însă temporară. De asemenea, procedura instituirii sechestrului judiciar este contencioasă şi contradictorie, aşa încât nu poate fi primită critica potrivit căreia prin textele de lege criticate se încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 598: "Ori de câte ori există un proces asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună, instanţa competentă pentru judecarea cererii principale va putea să încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.";– Art. 600: "Cererea de sechestru judiciar se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. În caz de admitere, instanţa va putea să oblige pe reclamant la darea unei cauţiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare. Dispoziţiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane desemnate de instanţă, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi-l va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi instanţei care a încuviinţat măsura.Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va încasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plăti datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit.Dacă administrator-sechestru a fost numită o altă persoană decât deţinătorul, instanţa va fixa, pentru activitatea depusă, o sumă drept remuneraţie, stabilind totodată şi modalităţile de plată."Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul de proprietate privată din Legea fundamentală.Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 315 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, în sensul respingerii excepţiei.Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele: autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit căruia "conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum şi de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private, "în condiţiile legii organice".Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este aşadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.Mai mult, potrivit art. 600 din Codul de procedură civilă, cererea de sechestru judiciar se judecă, în mod obligatoriu, cu citarea părţilor, această procedură având deci caracter contencios. Cu acest prilej, părţile pot învedera instanţei împrejurările care să justifice sau nu luarea unei asemenea măsuri, beneficiind de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege, aşa încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Jana Golumbeanu în Dosarul nr. 15.595/299/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește