DECIZIE nr. 493 din 3 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Dorel Moldovan în Dosarul nr. 4.535/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 556D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 92 din 10 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.535/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dorel Moldovan într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în constatarea calității de lucrător al Securității formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece prin modul de formulare a acestora nu se instituie reguli clare, definiții, pentru a oferi cetățenilor români, care în perioada de referință cuprinsă între anii 1945 și 1989 au fost ofițeri sau subofițeri în Securitate sau Miliție și au avut atribuții pe linie de Securitate, suficiente garanții cu privire la circumstanțele și condițiile în care activitatea desfășurată de aceștia în perioada de referință să poată fi calificată ca activitate de lucrător al Securității și să atragă față de ei consecințele intrinseci ale acestei defăimătoare calități de lucrător al Securității, un „paria modern” inventat după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008. … 6.Astfel, se susține că, prin reglementarea calității de lucrător al Securității prin textul de lege criticat nu se distinge între activitatea care privea securitatea statului român și care face necesară suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și în statul de drept actual și activitatea prin care se acționa în scopul menținerii regimului comunist, lăsând în seama CNSAS și a instanței de judecată modul de interpretare și de aplicare a textului normativ criticat. … 7.Având în vedere că textul criticat reglementează stări și situații petrecute anterior noii forme statale a României, care au avut la bază acte juridice normative adoptate de regimul politic din acea perioadă, și că acest text produce consecințe pentru viitor, se susține că este necesar ca stabilirea calității de "lucrător al Securității" să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și predictibil atât pentru persoana supusă acestei proceduri, cât și pentru Colegiul CNSAS și pentru instanța de judecată. … 8.Or, prin modul general de reglementare, sunt încălcate drepturi fundamentale, esențiale într-un stat de drept, cum sunt prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității și în art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, mai ales că, sub imperiul acestei norme, subiecții cărora li se adresează nu au posibilitatea să își adapteze conduita la cerința normei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu au accesul asigurat la documentele de arhivă, în integralitatea lor, pentru a-și face apărările corespunzătoare acuzațiilor ce li se aduc, fiind supuși unui proces inechitabil. … 9.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile din Constituție, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au următorul conținut normativ:(1)În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) lucrător al Securității – orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului; … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 21 februarie 2018, sau Decizia nr. 348 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 4 decembrie 2020. … 17.Prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, precitată, paragraful 27, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere juridică și morală colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a unei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). Astfel, acțiunile promovate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu tind spre obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). … 18.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei și demnității persoanei, legiuitorul a înțeles să dedice întregul articol 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 definirii termenilor cu care aceasta operează (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). … 19.De asemenea, Curtea a reținut că aprecierea întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de lege pentru constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității revine instanței judecătorești – Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Asemenea aspecte reprezintă, așadar, probleme ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii, fiind de competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013). … 20.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 27, Curtea a statuat că dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură să încalce dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorel Moldovan în Dosarul nr. 4.535/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește