Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 22 iunie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
| Nu exista actiuni suferite de acest act | |
| Nu exista actiuni induse de acest act | |
| Acte referite de acest act: | |
| Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală
Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan Voicu în Dosarul nr. 8.036/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, motiv pentru care pune concluzii în acest sens.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 decembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 8.036/3/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan Voicu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 22 referitoare la Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 34 referitoare la Dreptul la ocrotirea sănătăţii, deoarece, în pofida împrejurării că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, instanţa de judecată poate respinge cererea de amânare pe motiv că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Or, aceasta nu reprezintă altceva decât o încălcare a drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei, care prin conţinutul lor garantează cetăţenilor, inclusiv celor condamnaţi la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie, dreptul la păstrarea calităţilor fizice şi mentale care să permită o reală şi eficientă participare la întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală.Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece menţinerea în detenţie a condamnatului grav bolnav, ca urmare a unei simple aprecieri subiective a instanţei că acesta prezintă pericol pentru ordinea publică, este de natură să afecteze dreptul la viaţă, sănătate fizică şi psihică şi la ocrotirea sănătăţii.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile constituţionale invocate de autor nu sunt afectate, condamnatul beneficiind de asistenţă medicală nu numai în reţeaua sanitară a penitenciarelor, ci şi în unităţile Ministerului Sănătăţii Publice.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţia legală criticată dă expresie preocupării legiuitorului de a asigura măsuri de natură umanitară care să contracareze situaţiile în care, din motive de sănătate, condiţiile de detenţie nu pot fi suportate de către persoana condamnată.Faptul că pentru amânarea ori întreruperea executării pedepsei privative de libertate este necesar ca instanţa de judecată să aprecieze pentru fiecare situaţie în parte dacă lăsarea în libertate prezintă sau nu pericol concret pentru ordinea publică întăreşte aspectul privitor la independenţa judecătorilor, care se supun numai legii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Cazurile de amânare, care au următorul conţinut:"Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată în următoarele cazuri:a) când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanţa apreciază că amânarea executării şi lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, după modificarea dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006, textul a păstrat în esenţă soluţia legislativă anterioară, soluţie care este ţinută de îndeplinirea cumulativă a două condiţii. Acestea vizează, pe de o parte, existenţa unei boli grave ce face imposibilă executarea pedepsei şi, pe de altă parte, cerinţa ca cel ce urmează să beneficieze de amânare să nu prezinte pericol concret pentru ordinea publică.Or, textul de lege atacat conţine norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, iar condiţia privitoare la starea de pericol pentru ordinea publică se realizează numai în urma analizei tuturor circumstanţelor privitoare la condamnat. Existenţa ori inexistenţa acestei situaţii nu este susceptibilă de subiectivism, deoarece ea este motivată, arătându-se în concret în ce constă pericolul pentru ordinea publică, şi se sprijină pe date de necontestat.Fără îndoială că se poate pune întrebarea referitoare la preeminenţa unui drept faţă de altul, şi anume ce se întâmplă în situaţia în care, deşi condamnatul suferă de o boală gravă ce face imposibilă executarea pedepsei, acesta nu este eliberat pe motiv că prezintă pericol pentru ordinea publică. Din analiza dispoziţiilor legale referitoare la această presupusă contradicţie rezultă că atât Codul de procedură penală, cât şi Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal oferă persoanei deţinute suficiente garanţii de natură a respecta dreptul la ocrotirea sănătăţii în condiţiile art. 50 din legea enunţată, ale art. 23-37 din regulamentul de aplicare al acesteia, cât şi în condiţiile art. 139^1 din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea în cadrul unităţilor Ministerului Sănătăţii Publice a unui tratament medical sub pază permanentă.De altfel, asupra dispoziţiilor legale criticate în actuala redactare Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 323 pronunţată în şedinţa publică din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007, când, cu majoritate de voturi, în considerarea unor raţiuni similare, excepţia a fost respinsă ca neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan Voicu în Dosarul nr. 8.036/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru_________
