DECIZIE nr. 491 din 29 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57^2 lit. a), art. 57^4 alin. (1) lit. a), art. 58 lit. g) şi art. 59 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57^2 lit. a), art. 57^4 alin. (1) lit. a), art. 58 lit. g) şi art. 59 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dominus Rei” – S.R.L. Constanţa în Dosarul nr. 1.053/2003 al Tribunalului Constanţa – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. g) şi art. 59 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului ca devenită inadmisibilă, deoarece prevederile legale criticate nu se regăsesc în noua reglementare. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57^2 lit. a) şi art. 57^4 alin. (1) lit. a), arată că aceasta este neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 aprilie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 1.053/2003, Tribunalul Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 lit. a) şi art. 41 pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 105/2000, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dominus Rei” – S.R.L. Constanţa în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze civile.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, deoarece nu fac deosebire între persoanele juridice care efectuează transporturi rutiere fără licenţă, cu licenţe suspendate sau anulate şi persoanele juridice care, deşi au licenţă, au încălcat prevederile caietului de sarcini anexă la licenţe.De asemenea, este de domeniul evidenţei că situaţia celor două persoane juridice este diferită, iar una din modalităţile de comitere a contravenţiei are un pericol social mai ridicat faţă de cealaltă. Aşa fiind, în considerarea unui proces echitabil ar trebui ca şi sancţiunile contravenţionale să fie diferite.Tribunalul Constanţa – Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu interzic liberul acces la justiţie.De asemenea, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, instanţa de judecată a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii în materie, potrivit căreia legiuitorul are deplina libertate de a stabili contravenţiile şi regimul sancţionator aplicabil.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, deoarece dispoziţiile legale criticate au fost abrogate şi nu s-a mai preluat soluţia legislativă anterioară.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece dispoziţiile legale criticate au fost abrogate, iar noul act normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 102/2006, nu a preluat în texte identice vechea reglementare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituia, la data emiterii încheierii de sesizare, art. 40 lit. a) şi art. 41 pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997, aprobată prin Legea nr. 105/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 30 iunie 2000, şi aveau următorul conţinut:– Art. 40 lit. a): "Constituie contravenţie, în măsura în care, potrivit legii penale nu sunt considerate infracţiuni, şi se sancţionează ca atare următoarele fapte:a) efectuarea de transporturi rutiere sau desfăşurarea de activităţi conexe acestora, conform prevederilor anexei nr. 2 pct. C, fără licenţe sau cu licenţe cu valabilitate expirată, suspendate sau anulate, precum şi nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini, anexe la acestea;". … – Art. 41 punctul (liniuţa 4): "Se sancţionează cu amendă: […]– de la 3.200.000 lei la 4.000.000 lei, faptele prevăzute la art. 40 lit. a), b), c), g) şi h)."Ulterior, Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 a fost abrogată integral prin art. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005. La data de 9 mai 2006 s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 Legea nr. 102/2006 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, lege care, potrivit art. II, a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2006.Curtea constată că soluţia legislativă anterioară referitoare la contravenţia de a efectua transport rutier fără licenţă a fost preluată de art. 57^2 lit. a), iar sancţiunea corespunzătoare se regăseşte în art. 57^4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006, motiv pentru care instanţa de contencios constituţional urmează a examina constituţionalitatea acestor din urmă dispoziţii, care au următorul conţinut:– Art. 57^2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006:"Constituie contravenţii, dacă nu sunt considerate infracţiuni potrivit legii penale, următoarele fapte:a) efectuarea transportului rutier sau a activităţilor conexe acestuia fără a deţine licenţă de transport, certificat de transport în cont propriu, licenţă pentru activităţi conexe, licenţă de traseu sau autorizaţie de transport internaţional, document de transport pentru transportul de persoane prin servicii ocazionale, respectiv retrase, expirate sau declarate pierdute, după caz;". … – Art. 57^4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006:"(1) Se sancţionează cu amendă aplicată întreprinderilor sau operatorilor de transport rutier români sau străini, după caz:a) de la 20.000 lei (RON) la 25.000 lei (RON), fapta prevăzută la art. 57^2 lit. a);". … Cât priveşte dispoziţia referitoare la nerespectarea prevederilor din caietul de sarcini anexă la licenţa de traseu, se constată că o contravenţie similară, pentru care, de data aceasta, subiectul activ poate fi numai conducătorul auto, disjunsă din cea iniţială prevăzută în art. 40 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 105/2000, se regăseşte în prevederile art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006, cu sancţiunea corespunzătoare în art. 59 alin. (3) lit. b) din aceeaşi ordonanţă, care au următorul conţinut:– Art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006:"Constituie contravenţii următoarele fapte: […]q) nerespectarea prevederilor licenţei de traseu, ale autorizaţiei de transport internaţional sau ale graficului de circulaţie;". … De menţionat că prin licenţă de traseu se înţelege documentul "care dă dreptul operatorului de transport rutier să efectueze transport rutier public de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale în trafic naţional pe un anumit traseu, conform programului de transport" – art. 3 alin. (1) pct. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006 – şi că, potrivit art. 35 din aceeaşi ordonanţă, „La efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate şi servicii regulate speciale, operatorii de transport rutier au obligaţia respectării prevederilor caietului de sarcini al licenţei de traseu sau ale autorizaţiei de transport internaţional, precum şi ale graficului de circulaţie”.– Art. 59 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006:"(3) Se sancţionează cu amendă aplicată conducătorului auto: […]b) de la 1.000 lei (RON) la 2.000 lei (RON), faptele prevăzute la art. 58 lit. q), ş) şi w);". … Din analiza textelor de mai sus rezultă că licenţa de traseu presupune, pe de o parte, existenţa unui program de transport pe un anumit traseu şi, pe de altă parte, a unui caiet de sarcini, însă sancţiunea nerespectării dispoziţiilor referitoare la traseu şi la programul de transport cade doar în sarcina conducătorului auto, operatorul de transport rutier având numai obligaţia generală de a respecta prevederile din caietul de sarcini, obligaţie care odată încălcată nu intră sub incidenţa legii contravenţionale, nefiind susceptibilă de sancţiune.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra unor reglementări similare s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 85 din 2 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 aprilie 2004, statuând în esenţă că prin sancţionarea contravenţională a faptei de a efectua transporturi rutiere sau de a desfăşura activităţi conexe acestora, fără licenţe sau cu licenţe cu valabilitate expirată, suspendate sau anulate, precum şi nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini, anexe la acestea, nu se aduce atingere liberului acces la justiţie, întrucât nu cuprind dispoziţii privind interzicerea sau îngrădirea dreptului constituţional, pe care, de altfel, autorul excepţiei l-a exercitat în cauză. De asemenea, nu este afectat nici principiul egalităţii în drepturi, întrucât legiuitorul, fără să instituie vreo discriminare, a acţionat în temeiul dreptului său de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a condiţiilor în care anumite fapte să fie sancţionate contravenţional, precum şi la stabilirea sancţiunilor aplicabile.Aşa fiind, Curtea constată că aceste argumente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză numai în ce priveşte dispoziţiile art. 57^2 lit. a) şi art. 57^4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006.Referitor la prevederile art. 58 lit. g) şi art. 59 alin. (3) lit. b) din acelaşi act normativ, Curtea constată că excepţia a devenit inadmisibilă, deoarece soluţia legislativă anterioară nu a fost conservată în noua reglementare. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate dintr-o lege sau ordonanţă ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare. De altfel, o soluţie similară a fost pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 113 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 2 martie 2007, prilej cu care a respins ca devenită inadmisibilă excepţia ridicată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57^2 lit. a) şi ale art. 57^4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dominus Rei” – S.R.L. Constanţa în Dosarul nr. 1.053/2003 al Tribunalului Constanţa – Secţia civilă.2. Respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. g) şi ale art. 59 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește