DECIZIE nr. 489 din 8 iunie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1175 din Codul civil



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1175 din Codul civil, excepţie ridicată de Margareta Ursache şi Florin Ghineţ în Dosarul nr. 1.388/RC/2005 al Tribunalului Neamţ – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc aplicarea şi interpretarea legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.388/C/2006, Tribunalul Neamţ – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1175 din Codul civil.Excepţia a fost ridicată de Margareta Ursache şi Florin Ghineţ într-un recurs formulat împotriva unei sentinţe a Judecătoriei Piatra Neamţ prin care a fost respinsă acţiunea autorilor pentru lipsă de calitate procesuală activă şi de interes.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că actul încheiat în temeiul art. 1175 din Codul civil şi luat în considerare de Curtea de Apel Bacău, "fără a fi analizat în concret", este un înscris ce nu priveşte părţile din contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil, având totodată un alt obiect. În opinia autorilor excepţiei, instanţa de judecată, încălcând dreptul de proprietate dobândit în temeiul art. 1294 din Codul civil, a aplicat în cauză art. 1175 din acelaşi cod, text care este neconstituţional.Tribunalul Neamţ – Secţia civilă consideră că prevederile art. 1175 din Codul civil sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale privind garantarea dreptului de proprietate, prin supremaţia pe care o acordă voinţei reale a părţilor înscrise în actul secret, voinţă care are eficienţă între părţile contractante, în detrimentul actului public, care priveşte o altă situaţie de fapt.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată. În acest sens, arată că soluţia adoptată de legiuitor în ce priveşte efectele simulaţiei faţă de terţi are ca scop tocmai protejarea drepturilor şi intereselor legale ale terţilor, persoane străine de simulaţie şi care nu trebuie să suporte consecinţele unor operaţiuni pe care părţile le-au ascuns prin utilizarea simulaţiei.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1175 din Codul civil nu contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, deoarece legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în accepţiunea principială conferită de Legea fundamentală, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale unor subiecte de drept.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 1175 din Codul civil, potrivit cărora: "Actul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane."Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi, referitor la garantarea dreptului de proprietate privată, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curţii Constituţionale şi art. 8 privind pluralismul şi partidele politice.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Art. 1175 din Codul civil reglementează efectele simulaţiei, atât în raporturile dintre părţile unui contract şi succesorii lor universali, faţă de care numai contractul secret îşi produce efectele, potrivit principiului priorităţii voinţei reale a părţilor, consacrat de legislaţia civilă, cât şi faţă de terţi, pentru care operează sancţiunea specifică simulaţiei, aceea a inopozabilităţii actului secret.În speţă, litigiul are ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui înscris sub semnătură privată considerat ca fiind actul secret. Autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că instanţa de judecată, aplicând greşit prevederile art. 1175 din Codul civil, a constatat că un contract de vânzare-cumpărare încheiat de aceştia în calitate de cumpărători a fost simulat.Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 1175 din Codul civil nu cuprinde nici o reglementare de natură a duce la concluzia că ar contraveni dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie. Curtea constată că, potrivit aceluiaşi text din Legea fundamentală, conţinutul şi limitele acestui drept sunt prevăzute prin lege. Prin urmare, dreptul de proprietate, ca, de altfel, oricare alt drept, nu se poate exercita în mod abuziv, în scopul comiterii unei fapte contrare ordinii de drept. Soluţia adoptată de legiuitor cu privire la efectele simulaţiei faţă de terţi are în vedere tocmai protejarea drepturilor şi intereselor terţilor, persoane străine de simulaţie care nu trebuie să suporte consecinţele unor operaţiuni juridice pe care părţile le-au ascuns prin utilizarea acestora.De altfel, sub aspectul criticilor invocate de autorul excepţiei, prevederile de lege criticate ridică doar probleme de fapt. Acestea sunt, însă, aspecte ce excedează competenţei Curţii Constituţionale şi ţin numai de aplicarea legii, atribut exclusiv al instanţelor de judecată.Şi, în fine, cu privire la susţinerile potrivit cărora textul de lege criticat ar contraveni dispoziţiilor art. 142 alin. (1) şi art. 8 din Constituţie, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, întrucât textele constituţionale invocate nu sunt incidente în cauză.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1175 din Codul civil, excepţie ridicată de Margareta Ursache şi Florin Ghineţ în Dosarul nr. 1.388/RC/2005 al Tribunalului Neamţ – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește