DECIZIE nr. 489 din 29 septembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorNicoleta Grigorescu – procurorIrina Loredana Lăpădat – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Gabriela Grigore în Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Argeş – Secţia penală – Complet specializat anticorupţie.La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială "Banc Post" – S.A., reprezentată prin consilier juridic. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Partea Societatea Comercială "Banc Post" – S.A. solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, redactarea defectuoasă a unui text de lege nu poate face obiect al controlului de constituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 314/P/2005, Tribunalul Argeş – Secţia penală – Complet specializat anticorupţie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Gabriela Grigore în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat utilizează sintagmele "bani, bunuri sau alte foloase necuvenite", respectiv "utilizarea creditelor sau a subvenţiilor", fără "o explicitare clară" a acestora, ceea ce este de natură să încalce dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 şi art. 124 alin. (1) şi (2). Se arată că este încălcată prezumţia de nevinovăţie prin faptul că simpla folosire a unor credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este prezumată a fi obţinere de foloase necuvenite, apreciindu-se că "interesele finanţatorului […] ar fi protejate prin introducerea unei alte sintagme, anume «dacă s-a produs o pagubă»". Totodată, se subliniază că "legea vizează situaţia utilizării unor subvenţii sau a unor credite preferenţiale, tot cu caracter de subvenţie/facilitate, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate".Tribunalul Argeş – Secţia penală – Complet specializat anticorupţie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici una dintre prevederile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile art. 21 alin. (3) şi cele ale art. 23 alin. (1) din Constituţie, invocate de autoarea excepţiei în motivarea acesteia, nu au relevanţă în cauză. Cât priveşte critica formulată în raport de prevederile art. 45 din Constituţie, se arată că nu poate fi reţinută, întrucât norma constituţională invocată garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă numai dacă acestea sunt exercitate în condiţiile legii.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu opresc părţile interesate de a se adresa instanţelor judecătoreşti, de a fi apărate şi de a beneficia de un proces echitabil, incriminarea unor fapte ca fiind infracţiuni nefiind de natură să limiteze accesul liber la justiţie. Totodată, se apreciază că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 23 alin. (1), art. 45 şi 124, invocate de asemenea în motivarea excepţiei, nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit cărora: „Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:[…] c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate."Autoarea excepţiei susţine că aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 şi art. 124 alin. (1) şi (2), având următorul cuprins:– Art. 21 alin. (3): "Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.";– Art. 23 alin. (1): "Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.";– Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.";– Art. 124 alin. (1) şi (2): "(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi." … Se susţine, în esenţă, că textul criticat este defectuos redactat, fiind încălcată prezumţia de nevinovăţie prin aceea că simpla folosire a unor credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este prezumată a fi obţinere de foloase necuvenite. Se apreciază că se impune completarea acestuia cu sintagma «dacă s-a produs o pagubă».Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi, în esenţă, cu aceeaşi motivare, de exemplu prin Decizia nr. 227 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 17 iunie 2005. Cu acel prilej, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, Curtea a reţinut că prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu este îngrădită libertatea economică, întrucât art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economică „în condiţiile legii”, iar textul de lege criticat nu face decât să sancţioneze nerespectarea unor astfel de condiţii legale. De asemenea, Curtea a reţinut că art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu conţine nici o prevedere de natură să împiedice părţile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), şi nu aduce atingere libertăţii individuale sau principiilor constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei, întrucât nu afectează în vreun fel imparţialitatea, unicitatea, egalitatea şi independenţa acesteia.Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Cât priveşte criticile privind lipsa de claritate a textului ce face obiectul excepţiei, precum şi propunerea în sensul completării sale cu sintagma «dacă s-a produs o pagubă», acestea excedează competenţei Curţii, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, şi, prin urmare, nu are competenţa de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat şi nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa faptul că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Gabriela Grigore în Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Argeş – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 septembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Irina Loredana Lăpădat–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește