DECIZIE nr. 486 din 2 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 alin. 1 şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent-şef delegatPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 alin. 1 şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sevastian Căldăraru şi Teofil Clopotar în Dosarul nr. 4/62/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 356D/2009, nr. 378D/2009 şi nr. 469D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marian Iordache în Dosarul nr. 15773.4/2006 al Tribunalului Arad – Secţia penală, de Viorel Fluierica şi Cristian Stoica în Dosarul nr. 1.523/40/2007 al Tribunalului Botoşani – Secţia penală complet specializat şi de Octavian Rache în Dosarul nr. 5.545/2006 al Judecătoriei Oneşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.În Dosarul nr. 469D/2009, autorul excepţiei, Octavian Rache, a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate.Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii formulate, deoarece de la data sesizării instanţei de contencios constituţional, respectiv 12 ianuarie 2009, şi până în prezent a trecut un interval de timp îndestulător care să ofere autorului posibilitatea efectivă de a-şi angaja un apărător.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.828D/2008, nr. 356D/2009, nr. 378D/2009 şi nr. 469D/2009 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 356D/2009, nr. 378D/2009 şi nr. 469D/2009 la Dosarul nr. 2.828D/2008, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 27 noiembrie 2008, 19 ianuarie 2009, 20 ianuarie 2009 şi, respectiv, 12 ianuarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 4/62/2005, nr. 15773.4/55/2006, nr. 1.523/40/2007 şi nr. 5.545/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, Tribunalul Arad – Secţia penală, Tribunalul Botoşani – Secţia penală şi Judecătoria Oneşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 385^14 alin. 1 şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală şi, respectiv, art. 327 alin. 3 din acelaşi cod.Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Sevastian Căldăraru, Teofil Clopotar, Marian Iordache, Viorel Fluierică, Cristian Stoica şi Octavian Rache.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 alin. (1), precum şi pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece sunt nemulţumiţi de faptul că instanţa de apel le-a respins cererea de administrare a unei probe testimoniale. Or, în asemenea condiţii le sunt afectate atât dreptul la apărare, cât şi dreptul la un proces echitabil, întrucât în calea de atac a recursului o astfel de cerere este, potrivit textului criticat, inadmisibilă.În ceea ce priveşte art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, se susţine că acesta contravine prevederilor constituţionale ale art. 11, art. 20 şi art. 21 alin. (2) şi (3), ale art. 24, 53 şi 124, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece textul permite instanţelor de judecată să valorifice probe obţinute cu încălcarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil (cum ar fi declaraţia martorului dată în faza de urmărire penală în absenţa învinuitului ori a apărătorului acestuia). Instituirea art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală nu face altceva decât să nege rolul cercetării judecătoreşti nemijlocite, care constituie garanţia unui proces echitabil.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Tribunalul Arad – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Tribunalul Botoşani – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Judecătoria Oneşti opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^14 alin. 1, cu denumirea marginală Verificarea hotărârii, şi ale art. 327 alin. 3, cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:– Art. 385^14 alin. 1: "Instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, prezentate la instanţa de recurs.";– Art. 327 alin. 3: "Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 1.069 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 17 noiembrie 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală, iar cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 704 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^14 alin. 1 şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sevastian Căldăraru şi Teofil Clopotar în Dosarul nr. 4/62/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, de Marian Iordache în Dosarul nr. 15773.4/2006 al Tribunalului Arad – Secţia penală, de Viorel Fluierica şi Cristian Stoica în Dosarul nr. 1.523/40/2007 al Tribunalului Botoşani – Secţia penală complet specializat şi de Octavian Rache în Dosarul nr. 5.545/2006 al Judecătoriei Oneşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef delegat,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește