DECIZIE nr. 485 din 2 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent-şef delegatPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Lili Daniel Dediu în Dosarul nr. 11.108/118/2008 al Tribunalului Constanţa – Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată şi face trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 11.108/118/2008, Tribunalul Constanţa – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Lili Daniel Dediu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cereri privind prelevarea de probe biologice, formulate de un reprezentant al Ministerului Public.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 26 referitoare la Viaţa intimă, familială şi privată şi ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, deoarece se realizează o ingerinţă a autorităţii publice în viaţa privată, ingerinţă care nu este necesară într-o societate democratică.Tribunalul Constanţa – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, actul normativ are drept scop instituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea şi combaterea unor infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism. Or, acest scop răspunde pe deplin exigenţelor prevăzute de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul conţinut:– Art. 5 alin. (3): "În cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice sau, în cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, părinţii ori reprezentantul legal al acestuia nu îşi dau consimţământul, organul competent să efectueze prelevarea informează instanţa de judecată, care va dispune cu privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără acordul respectivelor persoane."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că drepturile consacrate de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenţie se regăseşte respectarea dreptului la viaţă privată, care însă poate fi supus anumitor ingerinţe cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenţie şi să fie proporţionale cu scopul urmărit.Aşa fiind, este de necontestat faptul că toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie au obligaţia de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfăşurării instrucţiei penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alături de probele de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsură necesară într-o societate democratică.Potrivit textului legal criticat, judecătorul, ca reprezentant al autorităţii, în pofida absenţei consimţământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, şi anume aceea a suspecţilor.Or, pornind de la raţiunea reglementării care urmăreşte, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, „constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism”, este evident că scopul se circumscrie pe deplin exigenţelor impuse de art. 8 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 53 din Constituţie, amestecul autorităţii în viaţa intimă şi privată fiind justificat.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Lili Daniel Dediu în Dosarul nr. 11.108/118/2008 al Tribunalului Constanţa – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef delegat,Afrodita Laura Tutunaru_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește