DECIZIE nr. 485 din 10 mai 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Maria Crainic în Dosarul nr. 6.650/100/2010 al Tribunalului Maramureş – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.184D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.650/100/2010, Tribunalul Maramureş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatoarea Maria Crainic într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la decizia de pensionare, emisă în baza Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate se aplică situaţiei juridice născute anterior şi afectează în chiar substanţa sa dreptul câştigat, ceea ce contravine principiului neretroactivităţii legii.Mai arată că existenţa dreptului câştigat trebuie raportată la data emiterii deciziei privind acordarea pensiei de serviciu. Pensia specială de care a beneficiat contestatoarea a fost stabilită în baza legilor speciale, derogatorii de la dreptul comun, menite a reglementa situaţiile juridice constituite, modificate şi stinse sub imperiul acelor reglementări. Chiar dacă plata pensiei se face prin prestaţii periodice, statul nu poate, printr-o lege ulterioară, să suprime dreptul la plata unei pensii speciale stabilite în baza unei decizii care şi-a produs deja efectele, sub imperiul legislaţiei în vigoare la data emiterii. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/2005.De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dreptul la pensia de serviciu poate fi asimilat unui drept de proprietate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Buchen împotriva Cehiei, şi Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei.În acelaşi sens invocă Decizia nr. 38/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a dispus suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr. 735/2010, şi Sentinţa civilă nr. 3.811/2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, prin care s-a dispus suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr. 737/2010.Tribunalul Maramureş – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin deciziile nr. 871/2010 şi nr. 873/2010.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 din Constituţie, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 871/2010, nr. 873/2010 şi nr. 458/2003. Referitor la încălcarea art. 44 din Constituţie, consideră că această critică este neîntemeiată, deoarece partea din pensie ce reprezintă suplimentul din partea statului se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, iar suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii contributive nu poate avea semnificaţia unei exproprieri. În acest sens, invocă Hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muller împotriva Austriei, 1972.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 1: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:a) pensiile militare de stat; … b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor; … c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea; … d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular; … e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari; … f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor; … g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă; … h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi."; … – Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. … (3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. … (4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”; … – Art. 3: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.(2) În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. … (3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie : art. 15 alin. (1) potrivit cărora "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată.I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Curtea constată că, în cauza de faţă, obiectul litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă contestaţia depusă de Maria Crainic la decizia privind recalcularea pensiei de serviciu de care beneficia în baza Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”, Curtea constată că numai dispoziţiile art. 1 lit. c), art. 2 şi 3 din Legea nr. 119/2010 au legătură cu soluţionarea litigiului, acestea referindu-se la pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Celelalte dispoziţii ale art. 1 din Legea nr. 119/2010, cuprinse în lit. a), b), d)-h), se referă la pensiile de serviciu ale altor categorii socioprofesionale şi, prin urmare, nu au legătură cu soluţionarea litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate.În consecinţă, Curtea va respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-h) din Legea nr. 119/2010, ca inadmisibilă.II. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2 şi 3 din Legea nr. 119/2010, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra acestor dispoziţii de lege, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă, prin Decizia nr. 1.481/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 36 din 17 ianuarie 2012, şi prin Decizia nr. 1.359/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, constatând constituţionalitatea acestora.În ceea ce priveşte critica referitoare la dreptul de proprietate şi principiul neretroactivităţii legii civile, prin deciziile nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, "ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat, reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie ". "Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".În concluzie, Curtea a reţinut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de ┬'bdbun┬╗, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii".Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.De altfel, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11 nr. 45.581/11 nr. 45.583/11, 45.587/11 şi nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Maria Crainic în Dosarul nr. 6.650/100/2010 al Tribunalului Maramureş – Secţia civilă.2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește