DECIZIE nr. 482 din 11 decembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandrina Vesa în Dosarul nr. 795/R/2003 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă.La apelul nominal este prezentă autoarea excepţiei, prin mandatar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând că textul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu contravine prevederilor constituţionale. Împrejurarea că imobilul, care constituie obiectul litigiului în speţa dedusă judecăţii, a fost vândut chiriaşului, care la rândul său l-a revândut, nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 5 iunie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 795/R/2003, Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandrina Vesa.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în susţinerile orale din faţa Curţii de Apel Braşov, că textul legal criticat încalcă art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), precum şi art. 41 alin. (2) din Constituţie.Instanţa de judecată consideră că dispoziţia legală criticată este constituţională.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că textul de lege criticat constituie o garanţie suplimentară în favoarea celor deposedaţi abuziv, impusă de considerente de echitate socială. Se arată că textul legal criticat admite explicit că, în situaţia preluării fără titlu valabil, calitatea de proprietar a persoanei deposedate abuziv "a supravieţuit acestei deposedări. Singura limitare adusă de text, însă cu respectarea condiţiilor restrângerii drepturilor fundamentale potrivit art. 49 din Constituţie, priveşte momentul din care începe să fie exercitat efectiv dreptul consfinţit de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001„.De asemenea, arată că dispoziţiile legale criticate nu conţin nici un element de discriminare care să ducă la încălcarea art. 16 din Constituţie; tuturor celor aflaţi în situaţia descrisă de ipoteza textului legal urmează să li se aplice acelaşi regim juridic.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că textul legal criticat nu contravine art. 15 alin. (2) şi art. 16 din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii în domeniu. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 41 din Constituţie, se arată că dispoziţia constituţională invocată nu este aplicabilă în cauză, întrucât dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naşte în viitor. Prevederile art. 41 din Constituţie se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are următorul conţinut:– Art. 2 alin. (2): "Persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil îşi păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoreşti de restituire, conform prevederilor prezentei legi."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu a respectat obligaţia prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”.Aşa cum rezultă din încheierea instanţei de judecată, autoarea excepţiei a arătat că textele legale criticate ar contraveni prevederilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), precum şi art. 41 alin. (2) din Constituţie, care, ulterior sesizării, a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 41 alin. (2) a devenit art. 44 alin. (2).Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.Scopul Legii nr. 10/2001 este acela de a statornici măsuri reparatorii (restituiri şi despăgubiri) în interesul foştilor proprietari, ale căror imobile au fost preluate de stat sau de alte persoane juridice în mod abuziv, dar pe baza unui titlu valabil.Textul în discuţie reglementează ipoteza unor imobile preluate de stat printr-un act administrativ ilegal ori pur şi simplu în fapt, aşadar fără titlu, în condiţiile inexistenţei unei reglementări legale care să constituie temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului. În asemenea cazuri, dreptul de proprietate al persoanei fizice nu a fost desfiinţat legal, astfel încât, statul nefiind proprietar, asemenea imobile nu pot fi incluse în categoria celor avute în vedere într-o lege al cărei obiect este reglementarea situaţiei juridice a unor imobile trecute în proprietatea statului. Legea prevede numai că această calitate de proprietar, avută la data preluării imobilului, va fi exercitată de titular după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoreşti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.În alţi termeni, măsurile cuprinse în lege nu sunt aplicabile acelor locuinţe cu privire la care statul nu a dobândit, legal, dreptul de proprietate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandrina Vesa în Dosarul nr. 795/R/2003 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește