DECIZIE nr. 481 din 29 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146, art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146, art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 30.184/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte care a avut termen în cunoştinţă.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia pentru motivele depuse la instanţa de fond.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorul acesteia critică de fapt modul de aplicare a legii de către instanţele de judecată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 decembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 30.184/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 146, art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Miron Victor Panaitescu în apelul formulat împotriva sentinţei prin care a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de furt şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3). În acest sens, se arată că art. 146 din Codul penal contravine "principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi ideii de proces echitabil", deoarece "ar fi echitabil să se considere că s-au produs consecinţe deosebit de grave dacă paguba materială a depăşit 200.000 RON doar dacă această pagubă a fost suferită de o singură persoană, nu de mai multe persoane împreună". Prevederile art. 209 alin. 3 din Codul penal contravin, de asemenea, dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, deoarece "nu este echitabil ca autorul unui furt al cărui prejudiciu este de 1 leu, ca şi autorul unui furt al cărui prejudiciu este de 200.000 RON, să poată primi o pedeapsă de un an, iar dacă prejudiciul a fost de 200.001 RON pedeapsa să nu poată scădea sub 10 ani închisoare".Totodată, dispoziţiile art. 248^1 din Codul penal încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, întrucât "nu este echitabil ca autorul unui abuz în serviciu contra intereselor persoanei care a produs un prejudiciu de cel mult 200.000 RON să poată primi o pedeapsă de maxim 2 ani închisoare, pe când dacă prejudiciul este 200.001 RON pedeapsa minimă să fie 5 ani de închisoare".Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că "sancţionarea diferită a unei infracţiuni de furt, în raport cu cuantumul pagubei produse este justificată de gradul de pericol social mai ridicat sau mai scăzut al acestei fapte". Prevederile art. 146 din Codul penal nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece "legea se aplică în mod egal tuturor cetăţenilor care au încălcat-o, avându-se în vedere aceleaşi criterii de apreciere, fără niciun privilegiu sau discriminare". Totodată, nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât orice persoană care încalcă legea beneficiază de dreptul la un proces echitabil, în condiţiile legii.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, fără privilegii ori discriminări. De asemenea, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de furt ori furt în formă calificată "sunt suficient de largi pentru a oferi posibilitatea instanţei de a individualiza pedeapsa în funcţie de pericolul social concret al faptei şi de gradul de pericol social pe care îl prezintă făptuitorul, şi a nu se crea situaţii inechitabile".Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipotezele normelor, fără discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, dispoziţiile art. 146 din Codul penal cuprind o normă cu caracter explicativ prin care se lămureşte înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave". Această reglementare este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, de exemplu, furtul calificat, fără a contraveni egalităţii în drepturi prevăzute de art. 16 din Constituţie. Totodată, cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 146, art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal faţă de art. 21 din Constituţie, se constată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate reprezintă norme de drept substanţial, care nu aduc atingere sub niciun aspect dreptului părţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime şi de a beneficia de garanţiile care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 146, art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal, cu modificările aduse prin Legea nr. 456/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, Legea nr. 20/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, şi Legea nr. 278/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, care au următorul cuprins:– Art. 146: "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";– Art. 209 alin. 3: "Furtul privind următoarele categorii de bunuri:a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă; … b) componente ale sistemelor de irigaţii; … c) componente ale reţelelor electrice; … d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică; … e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru; … f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente; … g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice; … h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani."; … – Art. 248^1 din Codul penal: "Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală.Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:Prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 28 februarie 2006, Curtea a constatat că art. 146 din Codul penal „cuprinde o normă cu caracter explicativ prin care se lămureşte înţelesul expresiei consecinţe deosebit de grave. Această reglementare este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, spre exemplu, furtul calificat […]”.Pe de altă parte, susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia "ar fi echitabil să se considere că s-au produs consecinţe deosebit de grave, dacă paguba materială a depăşit 200.000 RON, doar dacă această pagubă a fost suferită de o singură persoană, nu de mai multe persoane împreună" priveşte modul de interpretare a textului de lege criticat, fără a constitui o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Or, interpretarea şi aplicarea în speţă a textului de lege criticat intră în competenţa exclusivă a instanţei de judecată.Curtea constată că susţinerile potrivit cărora art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie nu pot fi primite. Principiul egalităţii, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii, nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. Principiul egalităţii nu presupune uniformitate, aşa încât toate situaţiile să fie tratate în acelaşi fel, ci presupune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit.Totodată, este neîntemeiată şi susţinerea autorului excepţiei referitoare la încălcarea prin textele de lege criticate şi a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie. Aplicarea cerinţei "procesului echitabil" se impune numai în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator al faptelor, adică în materia dreptului substanţial.Nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici din cel al art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinţei "procesului echitabil" ar trebui să excedeze necesităţii asigurării garanţiilor procesuale, spre a se intră în materii din câmpul dreptului substanţial.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146, art. 209 alin. 3 şi art. 248^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 30.184/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește