DECIZIE nr. 480 din 20 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aura Speranţa Ungureanu în Dosarul nr. 6.869/2/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece nu există nicio cale de atac a hotărârilor comisiilor de soluţionare a contestaţiilor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Susţine că aceste comisii nu oferă garanţiile unei instanţe judecătoreşti, ceea ce contravine art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocând în acest sens hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, din cauzele Crişan contra României, 2003, Biserica Greco-Catolică contra României, 2010, Haralambie împotriva României, Le Compte, Van Leuven şi De Meyere contra Belgiei, 1981 şi Sporrong şi Lonnroth contra Suediei, 1982. Totodată, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 60/1993, prin care s-a statuat că o procedură administrativ-jurisdicţională nu este neconstituţională atât timp cât hotărârea organului respectiv se poate ataca la instanţele judecătoreşti, aşa cum este precizat şi în notele de şedinţă depuse la dosar.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 21 din Constituţie şi nici celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci reglementează modul în care se soluţionează o contestaţie la rezultatele unui concurs.Având cuvântul în replică, Aura Speranţa Ungureanu susţine că nu există nici măcar un grad de jurisdicţie în această materie, neputându-se ataca la instanţele judecătoreşti hotărârile comisiilor de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor, ceea ce este neconstituţional.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 6.869/2/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aura Speranţa Ungureanu în cadrul soluţionării unui recurs declarat împotriva unei sentinţe civile a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care i s-a respins ca neîntemeiată cererea de anulare parţială a baremului şi cererea de a se emite o hotărâre judecătorească prin care să fie declarată admisă la Institutul Naţional al Magistraturii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd căi de atac împotriva deciziilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor la rezultatele examenului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcţia pentru care s-a organizat examenul sau concursul, iar a decide altfel înseamnă să se recunoască organelor de justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceştia şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu următorul cuprins: „(7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.”Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Potrivit art. 21 alin. (1) din Constituţie, "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime."Aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 340 din 5 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 4 martie 2003, dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale au în vedere accesul la justiţie pentru apărarea drepturilor şi a intereselor legitime, adică a acelor drepturi şi interese care sunt reglementate prin lege. Or, posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcţia pentru care s-a organizat examenul sau concursul, prin intermediul procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceştia şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar excede în mod evident atribuţiilor instanţelor judecătoreşti.Prin urmare, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu pot fi primite, deoarece prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanţă de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen sau concurs, existând obligativitatea comisiilor de contestaţii de a se pronunţa asupra acestor cereri. Dispoziţiile menţionate din Constituţie sunt însă aplicabile în ceea ce priveşte legalitatea procedurii de desfăşurare a examenului sau concursului respectiv, ceea ce în speţa de faţă nu a fost criticat.În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin hotărârea pronunţată în Cauza Van Marle şi alţii contra Belgiei, 1986 şi prin decizia de inadmisibilitate pronunţată în Cauza San Juan contra Franţei, 2002, a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de tip şcolar sau universitar şi nu poate intră în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice "litigiilor" ce ar putea apărea în această materie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aura Speranţa Ungureanu în Dosarul nr. 6.869/2/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește