DECIZIE nr. 48 din 13 februarie 2002

referitoare la constituţionalitatea votului exprimat în şedinţa Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra Motiunii privind criza actuala a învăţământului românesc preuniversitar



Grupul parlamentar al Partidului România Mare din cadrul Senatului a sesizat Curtea Constituţională la data de 27 noiembrie 2001, solicitând să se constate neconstituţionalitatea votului prin care s-a respins Moţiunea privind criza actuala a învăţământului românesc preuniversitar, dezbatuta în plenul Senatului României la data de 22 noiembrie 2001.Sesizarea a fost trimisa prin Adresa nr. XXXII/93 din 26 noiembrie 2001 a Grupului parlamentar al Partidului România Mare, la care s-a anexat o lista de sustinere cuprinzând semnăturile unui număr de 36 de senatori ai acestui grup parlamentar. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 4.069 din 27 noiembrie 2001.În motivarea sesizării, formulată în temeiul art. 144 lit. a) şi al art. 145 din Constituţie, se arata ca votul exprimat în şedinţa Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra Motiunii privind criza actuala a învăţământului românesc preuniversitar este contrar prevederilor art. 64 din Constituţie şi ale art. 131 şi art. 152 alin. 1 din Regulamentul Senatului, republicat. Acest vot, exprimat electronic, a condus la un rezultat viciat al scrutinului, întrucât printre participanţii la vot a fost inclus şi un număr de 10 senatori care "nu se aflau în clădirea Senatului".În concluzie, autorii sesizării solicita să se constate neconstituţionalitatea votului care a condus la respingerea Motiunii privind criza actuala a învăţământului românesc preuniversitar.În conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Senatului pentru a putea comunică, până la data dezbaterii, punctul de vedere al Biroului permanent.În punctul de vedere, transmis de preşedintele Senatului, se apreciază ca sesizarea "formulată de Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat, referitoare la respingerea motiunii acelui grup, în şedinţa din 22 noiembrie 2001", este neîntemeiată. Se considera ca "este numai o afirmatie nedovedita ceea ce susţin contestatorii – ca ar fi lipsit din sala de şedinţe cei 10 senatori nominalizaţi", deoarece, după exprimarea votului, "unii senatori părăsesc sala, din diferite motive". Se precizează ca moţiunile se adoptă cu "votul majorităţii senatorilor", iar nu cu votul majorităţii celor prezenţi, astfel încât "raportul de vot nu este o chestiune de legalitate".CURTEA,examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere transmis de preşedintele Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, stenograma şedinţei Senatului din 22 noiembrie 2001, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, retine următoarele:Examinând temeiul sesizării, Curtea retine ca acesta nu poate fi identificat în prevederile art. 144 lit. a), nici în cele ale art. 144 lit. b) din Constituţie şi nici într-o alta prevedere constituţională.Astfel, dispoziţiile art. 144 din Constituţie, care prevăd atribuţiile Curţii Constituţionale, stabilesc la lit. a) competenţa Curţii de a se pronunţa "asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei". De asemenea, la lit. b) se prevede că ea "se pronunţa asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori".Având în vedere ca sesizarea nu se referă la controlul constituţionalităţii unei legi sau a unui regulament parlamentar, ci la votul exprimat la adoptarea unei moţiuni, sesizarea nu intră în sfera contenciosului constituţional.Ca atare, Curtea Constituţională constata ca, pe de o parte, nu este competenţa sa examineze constituţionalitatea motiunilor adoptate de Parlament, iar pe de altă parte, nu are competenţa de a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor de aplicare a regulamentelor parlamentare.Curtea retine ca sesizarea examinata nu vizează neconstituţionalitatea regulamentului, care este un act juridic cu caracter normativ, ci are în vedere neconstituţionalitatea votului exprimat asupra Motiunii privind criza actuala a învăţământului românesc preuniversitar. Votul prin care s-a respins moţiunea este un act juridic de aplicare a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, potrivit cărora "Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni".Mai mult, potrivit art. 2 alin. (3) şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, dispoziţii legale care se întemeiază pe prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie, Curtea Constituţională nu are competenţa sa exercite controlul de constituţionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Senatul este unica autoritate publică ce deţine competenţa ca, în virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevăzut la art. 61 alin. (1) teza întâi din Constituţie, conform căruia „Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu”, sa interpreteze, el însuşi, conţinutul normativ al regulamentului propriu şi sa decidă asupra modului de aplicare a acestuia, respectându-se de fiecare data, desigur, normele constituţionale aplicabile.Curtea Constituţională, în jurisprudenta sa, a statuat în mod constant, în acest sens, precizând ca nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata pe cai exclusiv parlamentare, cu toate consecinţele ce pot surveni în cazul unor încălcări ale dispoziţiilor regulamentare (spre exemplu: Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993; Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 31 ianuarie 2000, şi Decizia nr. 47 din 15 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 13 aprilie 2000). De asemenea, prin Decizia nr. 98 din 25 octombrie 1995 privind constituţionalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de a aproba înfiinţarea unui grup parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, Curtea a reţinut ca "Pentru rezolvarea contestaţiilor senatorilor, deputaţilor sau ale grupurilor parlamentare în legătură cu măsurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului urmează să se recurgă la folosirea căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare".În consecinţa, soluţionarea sesizării ce face obiectul prezentei decizii nu este de competenţa Curţii Constituţionale.Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispoziţiile art. 64 şi ale art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi prevederile art. 2 alin. (3), ale art. 13 alin. (1) lit. A.b) şi ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Constata ca soluţionarea sesizării Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Senat privind constituţionalitatea votului exprimat în şedinţa Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra respingerii Motiunii privind criza actuala a învăţământului românesc preuniversitar nu este de competenţa Curţii Constituţionale.Prezenta decizie se comunică Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Senat, precum şi Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată astăzi, 13 februarie 2002.Dezbaterea a avut loc la data de 13 februarie 2002 şi la ea au participat: Nicolae Popa, preşedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Şerban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu şi Ioan Vida, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Claudia Miu────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește