DECIZIE nr. 478 din 20 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorFabian Niculae – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cecilia Giurcă şi Aurel Giurcă în Dosarul nr. 3.424/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.La apelul nominal se prezintă partea Aurel Giurcă, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Partea prezentă a cerut admiterea excepţiei de neconstituţionalitate întrucât dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la apărare.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.424/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Cecilia Giurcă şi Aurel Giurcă într-un dosar având ca obiect o cerere de revizuire.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că termenul, în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate în recurs care au evocat fondul, ar trebui să curgă de la pronunţarea acestora, în cazul în care odată cu pronunţarea se fac şi redactarea şi motivarea deciziei. Termenul "de la pronunţare" este valabil în situaţia respingerii recursului, când se cunoaşte conţinutul celor două hotărâri anterioare. În cazurile prevăzute la pct. 1 şi 2, când termenul curge de la comunicarea deciziei, cei interesaţi să promoveze o cerere de revizuire au cunoştinţă despre conţinutul hotărârii respective şi pot motiva revizuirea în termenul de o lună. Autorul consideră că este necesar a se pune de acord dispoziţiile art. 251 alin. 1^1 şi 4^2 cu dispoziţiile art. 261 alin. 1 din Codul de procedură civilă. De asemenea, trebuie avute în vedere, în opinia autorului, şi dispoziţiile art. 264 din Codul de procedură civilă, care prevăd că motivarea hotărârii se va face în cel mult 30 de zile de la pronunţare. Autorul consideră că redactarea textului în forma actuală, prin care se stabileşte termenul pentru formularea unei cereri de revizuire "de la pronunţare", încalcă dreptul la apărare al părţilor, deoarece acestea, necunoscând motivarea deciziei date în recurs, nu pot şti dacă se încadrează în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 324 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conţinut: "(1) Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunţarea ultimei hotărâri;2. în cazul prevăzut de art. 322 pct. 3, de la cel din urmă act de executare;3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;5. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotărârii definitive făcută statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică, sau de la întoarcerea dispărutului ori de la dobândirea capacităţii; în aceste din urmă două cazuri termenul fiind de 6 luni."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 24 referitoare la dreptul la apărare din Constituţie şi în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de redactare a textului de lege, dorind modificarea acestuia. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cecilia Giurcă şi Aurel Giurcă în Dosarul nr. 3.424/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește