DECIZIE nr. 476 din 9 decembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, excepţie ridicată de Petre Alecu şi Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al Tribunalului Călăraşi.La apelul nominal răspunde personal unul dintre autorii excepţiei, Stan Nedelcu, precum şi partea Gheorghe Stoian. Răspund, de asemenea, la apel părţile Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi, prin consilieri juridici, lipsind autorul excepţiei Petre Alecu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei, prezent, solicită admiterea excepţiei ridicate, arătând că pensia nu reprezintă un ajutor social, ci este rezultatul unei cotizaţii în acest scop, pe parcursul vieţii active. Faptul că pensionari cu aceeaşi vechime în muncă, prestată în aceleaşi condiţii şi având aceeaşi calificare, beneficiază de pensii diferite, în funcţie de reglementarea în vigoare la data ieşirii la pensie, echivalează, în opinia sa, cu o discriminare între pensionari şi contrazice ideea de dreptate socială.Partea Gheorghe Stoian solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că se impune ca toţi pensionarii să beneficieze de prevederile aceleiaşi legi, în condiţii de echitate.Reprezentantul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale solicită să se constate că această autoritate nu are calitate procesuală în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, care a constatat, în repetate rânduri, conformitatea Legii nr. 19/2000 cu prevederile Constituţiei. Pe de altă parte, arată că există iniţiativa de a se începe un proces de egalizare a pensiilor, astfel încât să dispară necorelările dintre diferitele acte normative ce au reglementat sistemul de pensii şi cuantumul acestora.Reprezentantul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele arătate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că nu se face nici un fel de discriminare între pensionari, deoarece există diferite categorii de pensionari, iar pensiile diferă în funcţie de factori obiectivi. Apreciază, de asemenea, că art. 22 din Constituţie, referitor la dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică, nu este incident în cauză.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 iunie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 1.546/2003, Tribunalul Călăraşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, excepţie ridicată de Petre Alecu şi Stan Nedelcu într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000, modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, împărţind pensionarii în trei categorii, în raport cu data la care s-au înscris la pensie, au creat o discriminare în rândul acestora, acordând pensii în cuantum diferenţiat în mod substanţial pentru activităţi şi salarii identice. Consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie, deoarece unii pensionari sunt umiliţi prin faptul că pensia lor nu reprezintă valoarea contribuţiei aduse la dezvoltarea societăţii româneşti şi sunt supuşi la tortură psihică şi la un tratament degradant. Mai arată că statul român nu gestionează eficient fondul de pensii, nu asigură creşterea pensiilor în raport cu rata inflaţiei şi nu asigură un trai decent tuturor cetăţenilor, contrar prevederilor art. 43 alin. (1) din Constituţie.Tribunalul Călăraşi apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constituţie, întrucât condiţiile acordării acestui drept se stabilesc prin lege şi în raport cu resursele financiare existente. La recalcularea şi recorelarea pensiilor se are în vedere punctajul mediu anual a cărui determinare se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, nefiind încălcat principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicată. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază că excepţia ridicată este nefondată, deoarece prin textele de lege criticate legiuitorul a urmărit realizarea obligaţiei statului de a lua măsuri de protecţie socială, de natură să asigure un nivel de trai decent, prevăzute de art. 43 alin. (1) din Constituţie, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării şi de fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. Aceste dispoziţii legale sunt în concordanţă şi cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât măsurile suplimentare de recorelare a pensiilor au drept scop să asigure, în etape, în limita posibilităţilor financiare ale statului, ca toţi pensionarii să beneficieze de pensii care să reflecte întreaga activitate salarială depusă. Consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie nu sunt incidente în cauză.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate prin excepţie sunt constituţionale. Persoanele care se pensionează în perioade de timp diferite, când sunt în vigoare diferite reglementări legale, se află în mod obiectiv în situaţii diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat nu înseamnă încălcarea principiului egalităţii în drepturi. De altfel, aceleaşi dispoziţii legale prevăd, într-o primă etapă, stabilirea punctajului mediu anual şi în privinţa pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare, iar apoi recorelarea treptată a acestora pentru a se ajunge la punctajul mediu stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, fără a se putea diminua pensia anterior stabilită. Apreciază că nu este întemeiată critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 22 alin. (1) şi ale art. 43 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul urmăreşte realizarea, în cadrul disponibilităţilor financiare existente, a obligaţiilor statului în domeniul măsurilor de protecţie socială, prevăzând şi etapele recorelării pensiilor anterior stabilite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziţii care au următoarea redactare:– Art. 168: "(1) Guvernul va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbările produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luării în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum şi a majorării salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societăţi comerciale şi regii autonome.(2) Metodologia de recorelare a pensiilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (3) După intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelării aplicate conform alin. (1) şi (2) Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare. … (4) Programul şi metodologia de recorelare a pensiilor potrivit prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului."; … – Art. 180: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi.(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, datorate conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile art. 80. … (3) Pensionarilor de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 – 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în condiţiile prezentei legi, pe lângă punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie şi acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operaţiunile de indexare şi recorelare. … (4) Punctajul mediu estimat, prevăzut la alin. (3), se calculează de CNPAS. … (5) Punctajul mediu anual şi punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzător recorelării prevăzute la art. 168 alin. (3)-(5). … (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, stabilit conform alin. (2), (3) şi (5). … (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos." … Potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 22 alin. (1) şi ale art. 43 alin. (1), devenit art. 47 alin. (1) în urma revizuirii şi a republicării Constituţiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.";– Art. 47 alin. (1): "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent."Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:În cadrul realizării politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat, legiuitorul are deplina autoritate să stabilească periodic noi modalităţi şi condiţii de acordare şi de calculare a pensiilor, cum a procedat şi prin adoptarea Legii nr. 19/2000. Noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permite sau impune, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.Devreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite reflectă, în cuantum, posibilităţile limitate în raport cu resursele existente într-o perioadă dată, nu se poate susţine că noile reglementări tranzitorii ar leza dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică sau psihică ori că ar institui un tratament inuman sau degradant.Legiuitorul, prin dispoziţiile tranzitorii ale Legii nr. 19/2000 şi prin modificarea şi completarea acestora, a urmărit realizarea, în cadrul limitelor actualmente posibile, a obligaţiilor statului în domeniul măsurilor de protecţie socială. Pe linia acestor preocupări, dispoziţiile legale respective prevăd, pentru o primă etapă, stabilirea punctajului anual şi în privinţa pensiilor anterior stabilite, precum şi recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu, stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a legii. Sunt exceptaţi pensionarii ale căror drepturi anterior stabilite sunt mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementări. Aceste reglementări se aplică în mod egal pentru toate persoanele care se află în situaţii identice.Legea reglementează, la modul general, şi etapele următoare ale recorelării, abilitând Guvernul ca, în limita posibilităţilor ulterioare, să elaboreze un program de recorelare etapizat, ca la finalizarea acestora toţi pensionarii să beneficieze de drepturi egale pentru aceeaşi activitate, perioadă şi cotizare, indiferent de data înscrierii la pensie.Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 din Legea nr. 19/2000, excepţii pe care le-a respins ca fiind neîntemeiate, constatând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici o prevedere constituţională, prin Deciziile nr. 103 din 26 martie 2002 şi nr. 225 din 10 septembrie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 şi 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, excepţie ridicată de Petre Alecu şi Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al Tribunalului Călăraşi.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania DiaconuÎntrucât domnişoara Mădălina Ştefania Diaconu se află în concediu fără plată, în locul ei semnează, în temeiul art. 261 alin. (2) din Codul de procedură civilă,Prim-magistrat asistent,Claudia Miu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește