DECIZIE nr. 475 din 8 iunie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Robert Gheorghe Cioca în Dosarul nr. 1.992/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Adrian Rusu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei, prin avocat, solicită constatarea neconstituţionalităţii prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă. Arată că acest text legal care nu permite administrarea de probe noi în recurs, cu excepţia înscrisurilor, se aplică şi în cazul prevăzut de art. 304^1 din Codul de procedură civilă, în situaţia în care nu există calea de atac a apelului, hotărârea primei instanţe fiind supusă controlului doar pe calea recursului. În aceste condiţii partea care nu poate ataca o hotărâre decât pe calea recursului se vede privată, pe de o parte, de un grad jurisdicţional, iar pe de altă parte, de posibilitatea de a beneficia, în recurs, de întregul regim probator, inclusiv de proba cu martori. Consideră aşadar că aceste împrejurări îi îngrădesc în mod nejustificat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit dispoziţiilor art. 126 din Constituţie, reglementarea procedurii de judecată şi a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti este atributul exclusiv al legiuitorului, care poate institui reguli procedurale diferite pentru fiecare situaţie în parte. De asemenea, arată că părţile au putut administra în faţa primei instanţe toate dovezile de care au înţeles să se folosească, iar instanţa de recurs are posibilitatea, în situaţia prevăzută de art. 304^1 din Codul de procedură civilă, să le examineze sub toate aspectele.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.992/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Robert Gheorghe Cioca cu prilejul soluţionării unui recurs civil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 305 din Codul de procedură civilă, care nu permite administrarea de probe noi în recurs, cu excepţia înscrisurilor, este aplicabil şi în cazul prevăzut de art. 304^1 din Codul de procedură civilă – atunci când sentinţa instanţei de fond este atacată direct cu recurs, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil şi dreptăţii, ca valoare supremă garantată de Constituţie. Astfel, justiţiabilii sunt privaţi de o cale de atac ordinară şi devolutivă, în care puteau fi administrate probe noi, puteau fi completate sau refăcute probele administrate în fond.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 305 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin art. I pct. 7 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: „În instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (1) şi (2) şi ale art. 129 din Constituţie, referitoare la statul român, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, înfăptuirea justiţiei şi folosirea căilor de atac. De asemenea, consideră că textul legal criticat contravine şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul legal criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 396 din 12 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 1 septembrie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, arătând că reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, şi nu încalcă drepturile fundamentale ale justiţiabililor.De altfel, instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, nu este contrară principiului liberului acces la justiţie, dreptului la un proces echitabil sau dreptăţii, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părţilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Robert Gheorghe Cioca în Dosarul nr. 1.992/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania Diaconu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește