DECIZIE nr. 475 din 18 noiembrie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorPaula C. Pantea – procuror Gabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Constantinescu Elisabeta şi Lascar Mihail împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997*).––––Notă …
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 11 noiembrie 1997, în prezenta recurentilor, a reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa celorlalte părţi legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 18 noiembrie 1997.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă, prin Încheierea din 14 ianuarie 1997, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi a art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Constantinescu Elisabeta şi Lascar Mihail.Prin Decizia nr. 40 din 27 februarie 1997, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care, pe de o parte, s-a constatat ca prevederile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, iar pe de altă parte s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^2 alin. 1. Cat priveşte dispoziţiile art. 330^1 din acelaşi cod, s-a constatat ca, urmare modificării textului prin Legea nr. 17/1997, excepţia de neconstituţionalitate a rămas fără obiect.Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997 au declarat recurs, în termen legal, Constantinescu Elisabeta şi Lascar Mihail, pentru următoarele motive: Curtea Constituţională a încălcat dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nesolicitand punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului; excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu poate fi considerată lipsită de obiect de vreme ce textul nemodificat prin Legea nr. 17/1997 nu a fost declarat neconstitutional de către Curtea Constituţională.Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat şi excepţia de neconstituţionalitate este nefondata.Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:Primul motiv de recurs, prin care se susţine ca au fost incalcate dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 prin aceea că nu au fost solicitate punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, este neîntemeiat şi urmează a fi respins. Potrivit articolului citat, Curtea Constituţională are obligaţia de a solicita punctele de vedere ale autorităţilor menţionate doar în cazul în care nu considera ca excepţia de neconstituţionalitate este vadit nefondata. În speta, excepţia de neconstituţionalitate a fost soluţionată în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia completul de judecată, cu unanimitate de voturi, poate hotărî respingerea excepţiei ca vadit nefondata. În recurs însă, Curtea a solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, în temeiul art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, deoarece aceasta are obligaţia ca, în cazul admiterii recursului, să se pronunţe prin aceeaşi decizie şi asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Faptul ca nici una dintre Camerele Parlamentului nu a comunicat punctul sau de vedere nu constituie un impediment în soluţionarea cauzei.Nici cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se susţine ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu poate fi considerată lipsită de obiect atâta timp cat textul nemodificat prin Legea nr. 17/1997 nu a fost declarat neconstitutional, nu poate fi reţinut. Excepţia de neconstituţionalitate a vizat art. 330^1 din Codul de procedură civilă în redactarea iniţială, respectiv inexistenta unui termen limita pentru exercitarea unei cai extraordinare de atac. Un asemenea termen limita a fost stabilit de Legea nr. 17/1997, care a intrat în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997. La data pronunţării deciziei recurate – 27 februarie 1997 -, textul iniţial al art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu mai exista şi Curtea Constituţională nu poate decide asupra unei dispoziţii legale modificate. Asa cum s-a reţinut şi în decizia atacată cu prezentul recurs, în acest sens Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia Plenului nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, în care s-a statuat ca, în cazul în care după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii legale în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Constantinescu Elisabeta şi Lascar Mihail împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din 18 noiembrie 1997.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește