DECIZIE nr. 465 din 17 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Andrei Victor din Iaşi în Dosarul nr. 5.695/45/2006 (număr în format vechi 5.695/2006) al Curţii de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Dosarul fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu cauza.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.695/45/2006 (număr în format vechi 5.695/2006), Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Andrei Victor din Iaşi în cadrul unei acţiuni de contencios administrativ, introdusă în temeiul textului de lege criticat, având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Local Iaşi nr. 198/2000.În motivarea excepţiei se susţine că art. 1 din legea criticată încalcă art. 1, 11, 20 şi 47 din Constituţie, precum şi art. 23 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.În acest sens, autorul excepţiei apreciază că "este absolut legitim" să atace în contencios administrativ, "în mod preventiv", "oricând şi orice act administrativ al unor autorităţi publice centrale sau locale, sau părţi din acestea, când descoperă în acele acte normative prevederi contradictorii sau suprapuse peste alte acte normative sau potrivnice unor prevederi din Constituţie", "chiar dacă nu am fost vătămat de acestea, întrucât respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie, inclusiv pentru autorităţile centrale şi locale, precum şi pentru autorităţile judiciare". În continuare, exprimă o serie de aprecieri personale referitoare la politica legislativă şi aplicarea legislaţiei în România. Astfel: chiar actele normative declarate constituţionale de Curtea Constituţională "au încălcat şi încalcă în mod continuu şi esenţial dreptul la muncă" prevăzut de art. 23 şi 24 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; fiscalitatea exagerată aplicată de statul român "încalcă coşul de consum lunar reglementat de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 217/2000” şi „implicit dreptul la muncă prevăzut de art. 23 din Tratatul asupra drepturilor omului, precum şi dreptul la un trai decent reglementat de art. 25 din acelaşi tratat”; stabilirea incorectă a salariului minim pe economie prevăzut de „Declaraţia Drepturilor Omului în sensul care să acopere posibilităţile indivizilor sau familiile lor de a trăi decent şi a putea plăti cheltuielile de întreţinere”; autorităţile administrative şi judecătoreşti „nu respectă această scară a valorilor omenirii impusă de Tratatul asupra Drepturilor Omului şi la nivelul ţării noastre de art. 1, art. 11, art. 20 şi art. 47 din Constituţia revizuită”.Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât acceptarea teoriei "actului preventiv", care în opinia autorului excepţiei ar asigura transpunerea în practică a dreptului la muncă şi a dreptului la un trai decent, ar echivala "cu o imixtiune a puterii judecătoreşti în domeniile de competenţă ale puterii legislative şi ale puterii executive, întrucât ar permite intervenţia justiţiei şi în alte situaţii decât cele decurgând din excesul de putere şi din încălcarea drepturilor şi libertăţilor consacrate de Constituţie, ceea ce ar aduce atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie". De altfel, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituţie, instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate, "ceea ce exclude ideea invocării unor prejudicii virtuale sau abordări personale pur speculative, ca suport al actului de învestire a instanţelor judecătoreşti".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 638/2006, precum şi jurisprudenţa acesteia privind stabilirea competenţei şi procedurii de judecată de către legiuitor, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 nu contravin dreptului la muncă şi dreptului la un nivel de trai decent, prevăzute de art. 23 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ci reprezintă o valorificare a prevederilor art. 52 din Constituţie, iar dispoziţiile constituţionale ale art. 1 nu sunt incidente în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora „Subiectele de sezină” sunt orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, Avocatul Poporului, Ministerul Public, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, persoana vătămată în drepturile sale sau în interesele sale legitime, prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale, prefectul şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi orice persoană de drept public vătămată într-un drept sau, după caz, când s-a vătămat un interes legitim, precum şi instanţa, care, din oficiu sau la cerere, poate introduce în cauză organismele sociale cu personalitate juridică interesate, atunci când subiect de sezină este Ministerul Public.În opinia autorului excepţiei, aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 "Statul român", art. 11 "Dreptul internaţional şi dreptul intern", art. 20 "Tratatele internaţionale privind drepturile omului" şi art. 47 "Nivelul de trai", precum şi ale art. 23 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care dispun cu privire la dreptul oricărei persoane la muncă şi la un nivel de trai corespunzător.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Aşa cum reiese din susţinerile formulate, autorul excepţiei apreciază că "este absolut legitim" să atace în contencios administrativ, "în mod preventiv", "oricând şi orice act administrativ al unor autorităţi publice centrale sau locale, sau părţi din acestea, când descoperă în acele acte normative prevederi contradictorii sau suprapuse peste alte acte normative sau potrivnice unor prevederi din Constituţie", "chiar dacă nu am fost vătămat de acestea, întrucât respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie, inclusiv pentru autorităţile centrale şi locale, precum şi pentru autorităţile judiciare". În consecinţă, într-un dosar având ca obiect acţiunea în contencios administrativ pentru constatarea nulităţii Hotărârii Consiliului Local Iaşi nr. 198/2000 privind organizarea circulaţiei rutiere în municipiul Iaşi, autorul excepţiei invocă neconstituţionalitatea art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care dispune cu privire la „Subiectele de sezină”, întrucât consideră că acest text de lege este contrar dispoziţiilor menţionate din Constituţie şi din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, fără a arăta însă în ce constă contrarietatea.Analizând art. 1 din legea criticată, Curtea reţine că, potrivit alin. (1) şi (2) ale acestuia, se poate adresa instanţei de contencios administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, precum şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Or, autorul excepţiei nu se înscrie în niciuna dintre aceste ipoteze, ci a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, întrucât apreciază că un act administrativ poate fi atacat oricând, în mod preventiv, chiar dacă nu i-a produs vătămări.Aşa fiind, având în vedere art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevede că aceasta decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe în vigoare ori dispoziţii din acestea „care au legătură cu soluţionarea cauzei”, în caz contrar excepţia fiind inadmisibilă, prezenta excepţie urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Această soluţie se impune şi pentru că, în realitate, autorul excepţiei nici nu formulează motive de neconstituţionalitate cu privire la art. 1 din legea criticată, ci doar invocă în acest sens texte din Constituţie şi din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi o serie de aprecieri personale referitoare la politica legislativă şi aplicarea legislaţiei în România, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care prevede că „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”.De altfel, Curtea Constituţională a constatat, prin mai multe decizii pronunţate în legătură cu textul în integralitatea sa sau cu privire la unele dintre alineatele acestuia, că art. 1 din Legea nr. 554/2004 este constituţional. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 507 din 17 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, nr. 371 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 7 iunie 2006, şi nr. 63 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007.Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea, deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Andrei Victor din Iaşi în Dosarul nr. 5.695/45/2006 (număr în format vechi 5.695/2006) al Curţii de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 mai 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Gabriela Dragomirescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește