DECIZIE nr. 458 din 20 septembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorAurelia Rusu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tex Optim” – S.R.L. în Dosarul nr. 9.879/2004 al Judecătoriei Targu Mures.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, este invocată jurisprudenta Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 9.879/2004, Judecătoria Targu Mures a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tex Optim” – S.R.L. în dosarul menţionat, având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autorul excepţiei privind anularea unui proces-verbal de contravenţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 încalcă prevederile art. 139 din Constituţie, întrucât este inadmisibila stabilirea prin hotărâre de Guvern a amenzii contravenţionale în toate domeniile de activitate.Se arata ca "amenzile sunt venituri ale bugetului de stat, fiind prevăzute în legile anuale de aprobare a bugetului de stat, iar prin art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se precizează: «Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat».”Judecătoria Targu Mures considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea opiniei sale, instanţa arata ca noţiunea de amenda contravenţională şi cea de venit al bugetului de stat reprezintă instituţii juridice distincte, cu caracter juridic şi conţinut juridic propriu.Instanţa de judecată susţine, totodată, ca "reglementarea amenzii contravenţionale şi a contravenţiilor este atributul suveran al Parlamentului, conform art. 61 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, în baza aceluiaşi atribut suveran, legiuitorul poate abilita Guvernul sa reglementeze anumite domenii de activitate prin hotărâri de Guvern, în baza art. 108 din Constituţie."Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se considera ca dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 139 din Constituţie. În acest sens, este invocată Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004, prin care Curtea Constituţională a stabilit ca dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale.Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În motivarea acestui punct de vedere, se arata ca textul legal criticat "nu numai că nu încalcă prevederile Constituţiei revizuite, ci constituie o aplicare a acestora, stabilirea de sancţiuni contravenţionale prin hotărâre a Guvernului fiind în concordanta cu dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Constituţie". În acest sens, în punctul de vedere prezentat este menţionată jurisprudenta Curţii Constituţionale (deciziile nr. 43/2005 şi nr. 51/2004).Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, care au următorul conţinut:– Art. 2 alin. (1): "Prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sanctiona contravenţii în toate domeniile de activitate."Critica de neconstituţionalitate consta, în esenta, în susţinerea ca prevederile legale criticate acorda Guvernului posibilitatea de a stabili, prin hotărâri, amenzi pentru săvârşirea contravenţiilor, care constituie venituri ale bugetului de stat, incalcandu-se astfel dispoziţiile art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege".Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca textul criticat a mai format obiect al controlului de constituţionalitate.Prin Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005, a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, prin care se invocase încălcarea dispoziţiilor art. 139 din Constituţie.Prin decizia menţionată Curtea a reţinut următoarele: "Art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu numai că nu încalcă prevederile Constituţiei revizuite, ci constituie o aplicare a acestora, stabilirea de sancţiuni contravenţionale prin hotărâre a Guvernului fiind în concordanta cu dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora «Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor». Curtea Constituţională a statuat, de principiu, în jurisprudenta sa, ca înţelesul notiunii de «organizare a executării legilor» din cuprinsul acestei norme constituţionale «are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, şi anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sanctionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii» (Decizia nr. 51/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004). Asadar, legiuitorul nu stabileşte întotdeauna direct, prin lege, contravenţii şi sancţiuni, ci, în sensul art. 108 din Legea fundamentală, această competenţă revine autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii, în speta, Guvernului, aceasta fiind de altfel concluzia enuntata în considerentele deciziei Curţii Constituţionale menţionate.Asa fiind, nu poate fi reţinută pretinsa contradictie între art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi art. 139 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile constituţionale invocate trebuind [să fie] corelate cu cele ale art. 108 mai sus menţionate, care prevăd, implicit, posibilitatea reglementării de contravenţii şi sancţiuni prin hotărâri ale Guvernului.”De asemenea, prin Decizia nr. 228 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 21 iunie 2005, Curtea Constituţională, respingând o excepţie cu acelaşi obiect şi intemeiata tot pe invocarea pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) din Constituţie, a reţinut ca, "Deşi, potrivit legii, amenzile se fac venit la bugetul de stat, stabilirea lor pentru săvârşirea contravenţiilor nu are aceeaşi semnificaţie cu stabilirea impozitelor şi taxelor sau a altor contribuţii ale bugetului de stat, în sensul textului constituţional al art. 139 alin. (1), cu caracter obligatoriu şi prestabilit. În cazul amenzilor, baza legală a prevederii lor ca venituri la buget o constituie reglementarea cuprinsă în art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002, potrivit căreia «Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat», precum şi dispoziţiile din anexa nr. 1 la Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004, dispoziţii care prevăd, la «diverse venituri», cuantumul total estimat al veniturilor din amenzi şi din alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor legale. Spre deosebire de plată impozitelor şi taxelor sau a altor contribuţii ale bugetului de stat, a carei obligaţie constituţională a cetăţenilor este prevăzută de art. 56 din Constituţie, în sensul că aceştia contribuie prin impozite şi taxe la finanţarea cheltuielilor publice, amenda nu face parte din categoriile de venituri prevăzute de art. 139 alin. (1) din Constituţie; ea nu este o sursa de venit dacă legea este respectata, ceea ce reprezintă situaţia normală, dezirabila. Specificul deriva din caracterul de sancţiune al amenzii, de consecinţa a încălcării unei norme legale prin săvârşirea unei contravenţii. Faptul generator al raportului juridic al obligaţiei de plată a amenzii îl constituie comiterea contravenţiei”.Soluţiile Curţii Constituţionale în cauzele respective, precum şi considerentele care au stat la baza acestora îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa, întrucât nu se invoca elemente noi de natura a schimba aceasta jurisprudenta.Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tex Optim” – S.R.L. în Dosarul nr. 9.879/2004 al Judecătoriei Targu Mures.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește