DECIZIE nr. 456 din 2 decembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 254/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Baltă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 254/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vitivinicola Basarabi” S.A. (fostă Societatea Comercială „Vie Vin Murfatlar” S.A.) în dosarele nr. 677/2003 şi nr. 678/2003 ale Tribunalului Constanţa – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde Andreea Mihaela Popa, în calitate de reprezentant al autorului excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 349C/2003 şi nr. 350C/2003 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul autorului excepţiei este de acord cu conexarea celor două dosare.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 350C/2003 la Dosarul nr. 349C/2003, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Vitivinicola Basarabi" – S.A. solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulată şi depune la dosar concluzii scrise, precum şi un set de documente care atestă schimbarea denumirii Societăţii Comerciale "Vie Vin Murfatlar" – S.A. în Societatea Comercială "Vitivinicola Basarabi" – S.A.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 254/2002 se referă la societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce urmează să fie supuse privatizării, iar alin. (4) al aceluiaşi articol reglementează modalitatea de eşalonare la plată a anumitor obligaţii restante ale societăţilor comerciale care au fost privatizate deja conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999. Pe cale de consecinţă, cele două categorii de societăţi se află în situaţii juridice diferite care presupun un tratament diferenţiat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 22 aprilie 2003, pronunţate în dosarele nr. 677/2003 şi nr. 678/2003, Tribunalul Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 254/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002.Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Societatea Comercială "Vitivinicola Basarabi" – S.A.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât legiuitorul a prevăzut acordarea unor facilităţi mai mari pentru categoria societăţilor cu capital integral sau parţial de stat ce urmează a fi privatizate, faţă de societăţile comerciale privatizate deja sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999, fapt ce contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi. De asemenea, în opinia autorului, Legea nr. 254/2002 favorizează în mod evident societăţile comerciale prevăzute la art. 1 alin. (1) în detrimentul celor privatizate anterior, situaţie care înlătură premisa oferirii unor şanse egale de integrare şi de supravieţuire într-o economie de piaţă. Astfel, în cazul în care un investitor a preluat debite la privatizarea societăţii, iar un alt investitor din acelaşi domeniu este scutit integral de plată debitelor restante, se creează fără îndoială o concurenţă neloială pe segmentul respectiv de piaţă, situaţie ce duce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale prevăzute la art. 134 alin. (2), potrivit cărora, în domeniul economiei de piaţă, statul trebuie să asigure, printre altele, şi protecţia concurenţei loiale.Tribunalul Constanţa – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a dorit să creeze cadrul favorabil pentru sporirea atractivităţii în procesul de privatizare pentru societăţile care deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Or, în cadrul politicii economice se urmăreşte de către stat asigurarea resurselor finanţării acestei politici, iar alimentarea bugetului se face printr-un sistem judicios şi echitabil de taxe şi impozite, care să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale pe fiecare subiect impozabil şi nu egalizarea fiscalităţii impozitării [art. 53 alin. (2) din Constituţie].Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că susţinerea privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie este nefondată, pentru că principiul egalităţii în drepturi vizează doar persoanele fizice, nu şi persoanele juridice, iar tratamentul juridic diferit la care se referă autorul excepţiei se justifică prin însuşi scopul actului normativ, respectiv creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.Textele legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală, aşa cum fără temei se susţine în motivarea excepţiei, ci sunt menite să asigure tocmai îndeplinirea obligaţiilor statului, stabilite prin dispoziţiile constituţionale menţionate, privind "valorificarea tuturor factorilor de producţie", "protejarea intereselor naţionale", "exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional", precum şi "crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii".Guvernul apreciază, de asemenea, că raportarea excepţiei la prevederile constituţionale ale art. 51 nu este relevantă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 8 mai 2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, aprobată la rândul său cu modificări prin Legea nr. 331/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 17 iulie 2003, şi care au următorul conţinut:– Art. 1: "(1) Societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce urmează să fie supuse privatizării, potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, beneficiază de următoarele înlesniri la plata obligaţiilor restante:a) scutirea de la plata obligaţiilor bugetare restante la data de 31 decembrie 2001, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, creanţe proprii ale instituţiei publice implicate în procesul de privatizare, precum şi cele datorate fondurilor speciale; … b) scutirea de la plata obligaţiilor restante la data de 31 decembrie 2001 către bugetele locale, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri; … c) scutirea la plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de orice fel, datorate şi neachitate la data intrării în vigoare a prezentei legi, aferente obligaţiilor bugetare restante prevăzute la lit. a) şi b), care se înscriu în certificatele de obligaţii bugetare, actualizate şi nestinse la data transferului dreptului de proprietate; … d) sumele reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, care fac obiectul înlesnirilor la plată, prevăzute la lit. a) şi b), sunt cele restante la data de 31 decembrie 2001 şi nestinse la data intrării în vigoare a prezentei legi. […] … (4) Societăţile comerciale privatizate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă şi ale Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de eşalonarea la plată pe o perioadă de 5 ani, cu o perioadă de graţie de 6 luni cuprinsă în perioada de eşalonare, a obligaţiilor restante la data de 31 decembrie 2001, cu excepţia sumelor provenite din plata redevenţei şi de scutirea la plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de orice fel aferente acestor obligaţii.” … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16, art. 51 şi art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a). După aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile constituţionale invocate sunt cuprinse în art. 16, art. 1 alin. (5) şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) cu următorul conţinut:– Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi. … (4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale." … – Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."– Art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a): "(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.(2) Statul trebuie să asigure: … a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;" … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că scopul Legii nr. 254/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de a stabili unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului, ce urmează să fie supuse privatizării potrivit Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de acordare a unor înlesniri societăţilor comerciale privatizate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999 şi ale Legii nr. 268/2001.Principiul egalităţii de tratament juridic constă în aplicarea echitabilă a unei norme de drept subiectelor aflate în cazuri identice sau similare.În cauză, societăţile comerciale la care se referă art. 1 alin. (1) din Legea nr. 254/2002 se află, în mod evident, într-o situaţie juridică diferită de societăţile comerciale prevăzute în art. 1 alin. (4) din lege, primele fiind societăţi comerciale care urmează să fie privatizate, celelalte fiind societăţi comerciale deja privatizate în baza unui act normativ anterior.Această diferenţă de situaţie juridică justifică tratamentul juridic neomogen la care se referă autorul excepţiei.Nu se poate primi, în consecinţă, susţinerea că dispoziţiile care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituţia României.Nu se poate primi, de asemenea, nici susţinerea că prin excluderea societăţilor comerciale privatizate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999 de la facilităţile acordate prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 254/2002 s-ar produce o concurenţă neloială pe segmentul respectiv de piaţă, încălcându-se în felul acesta prevederile art. 135 din Constituţie.Prin definiţie, concurenţa neloială constă în încălcarea de către comercianţi a obligaţiei de comportament în exercitarea profesiei cu bună-credinţă şi potrivit uzanţelor cinstite.Având în vedere că dispoziţiile legale criticate nu au ca obiect activitatea comercială desfăşurată de societăţile comerciale, ci modul de îndeplinire de către acestea a obligaţiilor lor financiare către stat – mai exact stabilirea unor facilităţi de plată – nu se poate reţine în nici un fel că aceste dispoziţii legale ar putea să genereze concurenţă neloială.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 146 alin. (4) şi al art. 1 alin. (5), art. 16 şi al art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 254/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vitivinicola Basarabi” – S.A. (fostă Societatea Comercială „Vie Vin Murfatlar” – S.A.) în Dosarul nr. 677/2003 şi în Dosarul nr. 678/2003 ale Tribunalului Constanţa – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţaţă în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește