DECIZIE nr. 452 din 8 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în Dosarul nr. 6.837/300/2011 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 987D/2011 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.514D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în Dosarul nr. 14.342/3/2011 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.514D/2011 la Dosarul nr. 987D/2011, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a curţii Constituţionale, din care menţionează, exemplificativ, Decizia nr. 1.083 din 14 iulie 2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 iulie 2011 şi Decizia civilă nr. 2.471 din 31 octombrie 2011, pronunţate în Dosarul nr. 6.837/300/2011 şi, respectiv, în Dosarul nr. 14.342/3/2011, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în cauză având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că necomunicarea hotărârilor pronunţate de instanţe în soluţionarea recursurilor creează o situaţie defavorabilă pentru părţile care nu s-au putut prezenta la proces, în comparaţie cu părţile aflate în procedura de judecată a fondului sau a apelului. Ca urmare a faptului că hotărârile instanţei de recurs nu se comunică şi nu se publică, se poate pierde termenul de introducere a cererii de contestaţie în anulare sau de revizuire. Precizează că, din cauza lipsei de personal, a solicitat judecata în lipsă în toate etapele procesuale.Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, s-a arătat că, potrivit art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, părţile unui proces au obligaţia legală de a urmări desfăşurarea şi finalizarea procesului, de a îndeplini actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, precum şi de a-şi exercită drepturile procedurale cu bună-credinţă. Acestea au, de asemenea, obligaţia de a se interesa de proces, chiar şi atunci când solicită judecata în lipsă. Faptul că hotărârile irevocabile nu se comunică nu este de natură a îngreuna părţilor accesul la soluţia pronunţată sau la propriul dosar, acestea având la dispoziţie atât mijloace informatice pentru a o afla (portalul instanţelor de judecată de pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei), cât şi posibilitatea de a se adresa serviciului arhivă din cadrul instanţelor. Având în vedere că autorităţile publice pot fi întotdeauna reprezentate de un consilier juridic sau de un avocat, nimic nu le împiedică să facă demersurile necesare în acest scop.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile nr. 920 din 23 iunie 2009 şi nr. 739 din 1 iunie 2010, în sensul constituţionalităţii textului de lege criticat.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 33 din Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:– Art. 24 alin. (1): "(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 31 alin. (2) referitoare la obligaţia autorităţilor publice de a asigura informarea corectă a cetăţenilor şi la art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, precum şi ale art. 21 – "Nediscriminarea" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, coroborate cu cele ale art. 148 din Constituţie – "Integrarea în Uniunea Europeană".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat, prin prisma unor critici identice, asupra constituţionalităţii prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepţii. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.083 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 29 august 2011, reiterând considerentele Deciziei nr. 920 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, Curtea a observat că procedura contenciosului administrativ are un caracter special, fiind derogatorie de la regulile procedural civile, dând expresie prevederilor art. 52 din Legea fundamentală, oferind cadrul constituţional al protejării cetăţenilor în faţa eventualelor abuzuri ale autorităţilor publice. În acest context, legiuitorul a stabilit că executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-au instituit în sarcina autorităţilor publice anumite obligaţii de „a face” trebuie să fie realizată într-un anumit termen, fie cel precizat în cuprinsul hotărârii, potrivit art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, fie, în lipsa acestuia, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a acesteia. Curtea a constatat că textele de lege ce formează obiect al excepţiei nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi nici dreptului la apărare, garantat la nivel constituţional. Aceasta, deoarece autorităţile publice pot fi întotdeauna reprezentate, în procesele în care sunt parte, fie de către un consilier juridic, care are obligaţia de serviciu de a depune toate diligenţele posibile pentru apărarea intereselor instituţiei, fie de un avocat angajat în baza unui contract de asistenţă juridică şi reprezentare, fie chiar de un salariat al acestora, anume desemnat în baza unei procuri speciale de reprezentare în justiţie. Aşadar, prin intermediul unui astfel de reprezentant, autoritatea publică are posibilitatea plenară de a-şi exercită toate prerogativele dreptului la apărare, în plus, nimic nu îl împiedică pe acesta să facă demersurile necesare pentru a afla soluţia pronunţată de instanţă în recurs, astfel încât autoritatea publică să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează, şi conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătoreşti.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în Dosarul nr. 6.837/300/2011 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă şi în Dosarul nr. 14.342/3/2011 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu_______

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește