DECIZIE nr. 450 din 15 aprilie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. b) şi art. 16 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. b) şi ale art. 16 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Koyo România” – S.A. în Dosarul nr. 1.280/87/2007 al Tribunalului Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.280/87/2007, Tribunalul Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. b) şi ale art. 16 din Legea nr. 168/1999, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Koyo România” – S.A. în cauza ce are ca obiect judecarea conflictului de muncă formulat de autorul excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 12 lit. b) şi ale art. 16 din Legea nr. 168/1999 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) şi art. 43 alin. (2) din Constituţie, deoarece prevăd posibilitatea sindicatelor de a declanşa conflictul de interese în mod abuziv, nelegal şi în timpul valabilităţii unui contract colectiv de muncă, după finalizarea perioadei de negociere. Astfel, dispoziţiile legale criticate stabilesc că, în situaţia în care unitatea a răspuns la toate revendicările formulate, iar sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se consideră declanşat.Tribunalul Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că textele legale la care se referă autorul excepţiei contravin prevederilor constituţionale invocate, deoarece creează posibilitatea declanşării unor conflicte de interese nelegale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că aspectele invocate de către autorul excepţiei nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate. Între conflictul de interese şi grevă există o diferenţă, soluţionarea acestora fiind diferită.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 lit. b) şi art. 16 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 12 "Conflictele de interese pot fi declanşate în următoarele situaţii: […]b) unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi;"; … – Art. 16: "În situaţia în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se consideră declanşat."Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 43 alin. (2) privind dreptul la grevă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Dispoziţiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 168/1999 stabilesc unul din cazurile în care poate fi declanşat conflictul de interese, şi anume când unitatea nu acceptă revendicările salariaţilor. Potrivit art. 13 alin. (1) din lege, „Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese.”Din punct de vedere procedural, dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 168/1999 prevăd că declanşarea conflictul de interese poate avea loc numai în situaţia în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate de reprezentanţii salariaţilor sau, deşi a răspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat.Din analiza dispoziţiilor legale criticate rezultă că modalitatea în care a fost reglementată declanşarea conflictelor de interese prin cele două texte se aplică în mod egal tuturor salariaţilor şi unităţilor, potrivit procedurilor reglementate de prezenta lege, fiind astfel respectat principiul egalităţii în drepturi.În legătură cu invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că textul constituţional nu are legătură cu prevederile legale criticate, deoarece se referă la exercitarea dreptului la grevă, iar art. 12 lit. b) şi art. 16 din Legea nr. 168/1999 reglementează, astfel cum s-a arătat, declanşarea conflictelor de interese.Susţinerile autorului excepţiei că sindicatele ar avea posibilitatea declanşării conflictului de interese în mod abuziv şi nelegal ori în timpul valabilităţii unui contract colectiv de muncă sunt aspecte care nu au legătură cu constituţionalitatea prevederilor legale criticate, dar care pot fi soluţionate de instanţa de judecată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. b) şi art. 16 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Koyo România” – S.A. în Dosarul nr. 1.280/87/2007 al Tribunalului Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 aprilie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește