DECIZIE nr. 45 din 4 februarie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi (4), art. 68 alin. (1), art. 88, 106 şi 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi (4), art. 68 alin. (1), art. 88, 106 şi 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Colina Saraiu” – S.A. în Dosarul nr. 264/Com/2002 al Curţii de Apel Constanta.La apelul nominal răspunde reprezentantul Societăţii Comerciale "Galaxia Nova Com" – S.R.L. din Bistrita şi Jean Victor Ionescu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Galaxia Nova Com" – S.R.L. din Bistrita solicita judecarea excepţiei de neconstituţionalitate şi trimiterea dosarului la instanţa, în vederea continuării judecaţii.Jean Victor Ionescu apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, ca devenită inadmisibila, şi a dispoziţiilor art. 106 şi 108 ca fiind inadmisibila. Totodată, arata ca art. 67 alin. (4) din aceeaşi lege a mai făcut obiectul controlului de neconstituţionalitate, ocazie cu care Curtea a reţinut constituţionalitatea acestuia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 22 aprilie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 264/Com/2002, Curtea de Apel Constanta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi (4), art. 68 alin. (1), art. 88 şi 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Colina Saraiu” – S.A.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile art. 67 alin. (3) instituie o "inegalitate flagrantă" între creditorii contestati şi cei necontestati, în sensul că creditorii cu creanţe mult mai mari, contestati în mod neîntemeiat, sunt excluşi de la vot în favoarea unor creditori necontestati, cu credite mici, nedatorate sau parţial datorate.În ceea ce priveşte art. 88 din lege, se arata ca acesta prevede şi pentru lichidator dreptul de a face contestaţie, alături de debitor şi creditori, iar judecătorul-sindic validează ori nu creanţele. În acest caz, inegalitatea consta în aceea ca "unii creditori contestati de lichidatori şi confirmati de judecător, cu pretenţii neintemeiate, au contribuit prin votul lor la infirmarea planului şi implicit trecerea la faza lichidării, în timp ce creditorii contestati cu privire la care contestaţia s-a respins au fost inlaturati de la vot conform art. 67 alin. (3) criticat pentru neconstituţionalitate".O alta inegalitate, susţine autorul excepţiei, "apare şi din examinarea dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, raportată la art. 68 alin. (1) din aceeaşi lege, în raportul dintre cele două categorii de creditori care au hotărât planul, ce pot avea creanţe mult mai mari decât un creditor situat în cealaltă categorie, dar care nu a întrunit în cadrul acelei categorii majoritatea impusa de art. 67 alin. (6) din lege”.Referitor la art. 106 şi 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, autorul excepţiei arata ca şi aceste texte generează inegalitate între creditori, ceea ce contravine Constituţiei. Se susţine ca tocmai „băncile, prin dobânzile ridicate şi Ministerul Finanţelor Publice, prin fiscalitatea exagerata, conduc în cele mai multe cazuri la faliment”, deşi „tot aceştia se indestuleaza primii în detrimentul furnizorilor de materii prime”, expusi şi ei, astfel, falimentului.În acest context, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate se invoca încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.Curtea de Apel Constanta – Secţia comercială considera critica de neconstituţionalitate neîntemeiată, întrucât textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei se referă la egalitatea cetăţenilor, iar nu la drepturi dintre diverse categorii de comercianţi. De asemenea, referitor la dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, instanţa apreciază „echitabil ca planul de reorganizare sau de lichidare să fie confirmat numai dacă el este acceptat de creditorii cei mai importanti, pentru considerentul ca numai aceştia sunt în măsura sa aprecieze dacă acel plan corespunde sau nu intereselor lor legitime, precum şi dacă este de natura sa garanteze recuperarea creanţelor”.În legătură cu neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, susţinută de autorul excepţiei, instanţa retine ca soluţionarea cauzei nu depinde de dispoziţiile acestui text, întrucât obiectul recursului aflat pe rol îl constituie o hotărâre prin care nu a fost confirmat un plan de reorganizare. În aceasta situaţie, instanţa nu a dispus, conform dispoziţiilor art. 23 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, respingerea ca inadmisibila a excepţiei cu privire la textul art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, ci, dimpotriva, a sesizat Curtea Constituţională şi cu privire la aceasta excepţie de neconstituţionalitate.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie.În argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul arata ca susţinerea autorului excepţiei "decurge dintr-o gresita interpretare a dispoziţiilor legale invocate şi netinand seama de spiritul acestora. Votarea unui plan de reorganizare propus de subiectele prevăzute la art. 59 alin. (1) din lege se realizează de către toţi creditorii care şi-au depus cererile de admitere a creanţelor asupra averii debitorului în termenul stabilit de judecătorul-sindic potrivit art. 33 din lege şi ale căror creanţe au fost verificate şi admise în mod definitiv în tabelul creanţelor prevăzute la art. 98 din lege". O interpretare contrară, în sensul celor susţinute de autorul excepţiei, ar constitui, potrivit punctului de vedere al Guvernului, "o violare a spiritului prevederilor art. 67 alin. (3) din lege şi a principiului general de drept lt; lt;actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat gt; gt;, consacrat şi de art. 978 din Codul civil". Referindu-se şi la jurisprudenta şi doctrina de specialitate, Guvernul arata ca acestea "sunt constante în a susţine aceasta interpretare, neexistand îndoieli în ceea ce priveşte faptul ca votarea planului de reorganizare urmează a fi realizată doar după ce contestaţiile împotriva declaraţiilor de creanta depuse de creditori au fost soluţionate definitiv". În consecinţa, arata Guvernul, "toţi creditorii aflaţi în aceeaşi situaţie (creanţe verificare şi admise) se bucura de egalitate de tratament, în deplin acord cu prevederile art. 16 din Constituţie şi cu jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale".Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 54 din Constituţie (neinvocat de autorul excepţiei în acest dosar), care consacra principiul bunei-credinţe în exercitarea drepturilor constituţionale de către titularii acestora, Guvernul considera excepţia inadmisibila, "întrucât prevederile constituţionale respective nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti".În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (4), care prevăd votarea pe categorii de creanţe, se apreciază de către Guvern ca "acestea realizează o punere în practica a politicii legiuitorului de protecţie specială a unor anumite categorii de titulari de creanţe, cum ar fi cele izvorâte din contracte de muncă sau din obligaţii de întreţinere, care, datorită cuantumului de obicei scăzut, s-ar afla în pericol de a fi dezavantajate în ipoteza includerii acestora în categoria creanţelor chirografare generale". De altfel, susţine Guvernul, "votul pe categorii de creanţe este o practica uzitata în mod curent în tari cu tradiţie, precum S.U.A. sau Germania".Relativ la dispoziţiile art. 108 din lege, Guvernul susţine ca, "fiind vorba de ordinea de satisfacere a diferitelor categorii de creanţe stabilite de lege, iar nu de votarea şi confirmarea planului de reorganizare, […] excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibila".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispoziţiile art. 67 alin. (3) şi (4), art. 68 alin. (1), art. 88, 106 şi 108 din Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, având următorul cuprins:– Art. 67 alin. (3) şi (4): "(3) Numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate vor fi îndreptăţiţi sa voteze cu privire la plan.(4) Următoarele categorii de creditori vor vota separat: … a) creditorii având garanţii reale; … b) creditorii menţionaţi la art. 108 pct. 3 şi 6; … c) creditorii chirografari." … – Art. 68 alin. (1): "Un plan va fi confirmat de judecătorul-sindic, dacă cel puţin două dintre categoriile de creditori menţionate la art. 67 alin. (4) accepta planul."– Art. 88: "(1) Toate creanţele vor fi supuse verificării.(2) Creanţele vor fi prezentate cu o cerere, în termen de 30 de zile de la data trimiterii de către lichidator creditorilor a notificării prevăzute la art. 87 alin. (1). Creanţele vor fi înregistrate într-un registru care se va tine la grefa tribunalului. … (3) Înregistrarea unei cereri suspenda orice fel de prescripţie, care va începe să curgă din nou, dacă cererea a fost respinsă. … (4) Toate creanţele înregistrate la grefa tribunalului vor fi socotite valabile şi corecte, atâta timp cat debitorul, lichidatorul sau un creditor nu le contesta, caz în care judecătorul-sindic le va stabili, prin sentinta, valabilitatea, valoarea, prioritatea şi garanţiile." … – Art. 106: "(1) Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, constituite ca ipoteci sau ca alte garanţii reale în favoarea creditorilor, vor fi distribuite în următoarea ordine:1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 2;2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul şi dobânzile.(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri vor fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţa, creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele prevăzute la art. 108 pct. 9 şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 37. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferenţa în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. … (3) Un creditor cu creanta garantată este îndreptăţit sa participe la orice distribuire de suma, facuta înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a împiedica un astfel de creditor sa primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii." … – Art. 108: "Creanţele vor fi plătite, atât în cazul lichidării unor bunuri din averea debitorului pe bază de plan, cat şi în cazul falimentului, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21 şi ale art. 22, sub rezerva celor prevăzute la art. 69 alin. (3);2. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de bănci în perioada de reorganizare, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului, în condiţiile art. 74;3. creanţele izvorâte din contracte de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;4. creanţele statului provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice;5. în condiţiile art. 106 alin. (3), creanţele garantate cu garanţii reale asupra bunurilor;6. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta;7. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoana fizica;8. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;9. alte creanţe chirografare."Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, a adus unele modificări şi completări tuturor textelor criticate pentru neconstituţionalitate. Potrivit art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 38/2002, aceasta „intră în vigoare după 180 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. III, care intră în vigoare la data publicării”. Astfel, textele legale criticate pentru neconstituţionalitate, în vigoare ulterior datei de 14 iunie 2002, când a fost sesizată Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, au în urma modificării şi completării, potrivit art. I din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 38/2002, următorul cuprins:– Art. 67 alin. (3) şi (4): "[…] (3) Nu vor fi incluse în cvorum şi nu vor participa la votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul persoana fizica, creanţele al căror titular este soţ, ruda sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu debitorul.(4) Fiecare creanta beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creanţe din care face parte creanta respectiva." … – Art. 68 alin. (1): "La data stabilită, un plan va fi confirmat de către judecătorul-sindic, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:A. cel puţin două dintre categoriile de creanţe menţionate la art. 67 alin. (5) accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu condiţia ca cel puţin una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;B. fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul, precum şi fiecare creanta care a respins planul vor fi supuse unui tratament corect şi echitabil prin plan.Tratamentul corect şi echitabil exista atunci când:a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanta care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului; … b) nici o categorie sau nici o creanta aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale; … c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici un asociat, acţionar sau categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante nu primeşte nimic. Se considera ca asociaţii sau actionarii nu primesc nimic şi în cazul în care planul prevede că aceştia vor primi o valoare cel mult egala cu o noua contribuţie financiară pe care au efectuat-o în favoarea debitorului, până la data confirmării planului, cu titlu irevocabil şi nesupusa vreunei alte condiţii decât cea a confirmării planului." … – Art. 106 partea introductivă a alineatului (1) şi punctul 2: (1) Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare, ori drepturi de retenţie, de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine: […]2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, precum şi cheltuielile."– Art. 108 partea introductivă şi punctele 1-5, 10 şi 11: "Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21, art. 22 şi ale art. 62 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 69 alin. (3);2. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de societăţile bancare după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;4. creanţele bugetare;5. în condiţiile art. 106 alin. (3), creanţele garantate cu ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare, ori drepturi de retenţie, de orice fel; […]10. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinta:a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar detinand cel puţin 10% din capitalul social; … b) creanţele izvorand din acte cu titlu gratuit; … 11. creanţele asociaţilor sau acţionarilor persoanei juridice debitoare, derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, în conformitate cu prevederile legale şi statutare."Critica de neconstituţionalitate se bazează pe susţinerea potrivit căreia inegalitatea instituită în raporturile dintre diferite categorii de creditori contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând textele criticate ale Legii nr. 64/1995, republicată, comparativ cu cele modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, Curtea retine următoarele:Dispoziţiile art. 67 alin. (3) din lege, în actuala lor redactare, nu mai preiau dispoziţia criticata de autorul excepţiei, referitoare la votarea planurilor de reorganizare numai de către creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate. În aceste condiţii, existând diferenţe esenţiale între cele doua reglementări, Curtea constata, în temeiul dispoziţiilor art. 23 alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (6) din acelaşi articol al Legii nr. 47/1992, republicată, ca excepţia de neconstituţionalitate a textului respectiv a devenit inadmisibila, întrucât dispoziţia criticata nu mai este în vigoare.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, acestea diferă în totalitate faţă de dispoziţia în vigoare la data formulării excepţiei de neconstituţionalitate. În actuala redactare a textului sunt, în mod evident, asigurate condiţii pentru „un tratament corect şi echitabil” prin planul de reorganizare, inlaturandu-se astfel elementele de inegalitate şi discriminare invocate prin critica de neconstituţionalitate. În aceasta situaţie, Curtea constata ca dispoziţia criticata nu mai este în vigoare şi, în consecinţa, excepţia a devenit inadmisibila, conform dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.Cu privire la dispoziţiile art. 106 şi 108 din lege, parţial modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, Curtea observa ca acestea reglementează aspecte ale lichidării bunurilor din averea debitorului, după deschiderea procedurii falimentului, referindu-se în mod concret la distribuirea într-o anumită ordine a fondurilor obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, respectiv la ordinea de plată a creanţelor, în cazul falimentului. Aceste reglementări nu au legătură cu soluţionarea recursului aflat pe rolul Curţii de Apel Constanta împotriva Sentinţei civile nr. 2.710 din 25 octombrie 2001, pronunţată de Tribunalul Constanta – judecătorul sindic, prin care s-a luat act de neacceptarea de către creditori a cererii de confirmare şi restructurare a planului de reorganizare propus de debitoarea Societatea Comercială „Colina Saraiu” – S.A. – autorul excepţiei de neconstituţionalitate -, motivat de faptul că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 67 alin. (4) şi de art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată. Întrucât, conform dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare de care depinde soluţionarea cauzei, Curtea constata, potrivit alin. (6) din acelaşi articol, ca excepţia este inadmisibila.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, în forma sa anterioară modificării, se prevedea ca „vor vota separat: a) creditorii având garanţii reale; b) creditorii menţionaţi la art. 108 pct. 3 şi 6; c) creditorii chirografari”. În redactarea în vigoare reglementarea este mai precisa, dar asemănătoare, prevăzându-se ca fiecare creanta beneficiază de un drept de vot pe care titularul acestuia îl exercita în categoria de creanţe din care face parte creanta respectiva. În consecinţa, dispoziţia legală criticata a fost preluată, în principiu, în noua redactare, Curtea, în conformitate cu jurisprudenta sa, urmând sa examineze excepţia referitoare la dispoziţiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, precum şi dispoziţiile art. 88 din lege cărora nu li s-a adus nici o modificare.Analizând excepţia de neconstituţionalitate sub acest aspect, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.Pe de o parte, art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, nu încalcă principiul egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, nici dispoziţiile art. 88 din Legea nr. 64/1995 republicată, care se referă la verificarea şi înregistrarea creanţelor în cadrul procedurii falimentului, nu sunt contrare dispoziţiei constituţionale invocate de autorul excepţiei.Principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, prevăzut şi de art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum este aplicat în jurisprudenta Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu are semnificatia uniformitatii, fiind posibila reglementarea unor tratamente juridice diferite, aplicabile în situaţii diferite, justificată în mod raţional şi obiectiv. Or, în cauza, Curtea retine ca natura diferita a creanţelor reprezintă o asemenea justificare a exercitării dreptului de vot cu privire la planul de reorganizare pentru fiecare categorie de creanţe. De altfel, problema creanţelor privilegiate se pune şi în legătură cu alte dispoziţii legale (de exemplu, art. 1722-1726 din Codul civil), fără a se considera ca aceasta diferentiere ar fi neconstitutionala.Pe de altă parte, dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi autorităţilor publice nu au legătură cu reglementarea specială, în materia reorganizării judiciare şi a falimentului, care se aplică comercianţilor aflaţi în insolventa, asa cum precizează dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002.Dispoziţiile art. 67 alin. (3) şi (4), ale art. 68 alin. (1), precum şi ale art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2003 a Curţii Constituţionale (încă nepublicata), excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca devenită inadmisibila în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (3) şi ale art. 68 alin. (1), ca fiind inadmisibila în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 108 şi ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Colina Saraiu” – S.A. în Dosarul nr. 264/Com/2002 al Curţii de Apel Constanta.2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 şi 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.3. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) şi ale art. 88 din Legea nr. 64/1995, republicată, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 februarie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește