DECIZIE nr. 45*) din 24 aprilie 1996

Mihai Constantinescu – preşedinteCostica Bulai – judecătorIoan Deleanu – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat fără citarea părţilor, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, examinînd excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, modificată prin Legea nr. 54/1994, constata următoarele:Prin Încheierea din 28 februarie 1996, Judecătoria Birlad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969, invocată de pirita Societatea Comercială „Rulmenti” – S.A. Birlad în Dosarul nr. 7/1996.Deşi autoarea excepţiei, Societatea Comercială "Rulmenti" – S.A. Birlad, nu a indicat textul constituţional ce se pretinde a fi încălcat de dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969, din cuprinsul motivarii excepţiei ridicate rezultă ca sunt vizate prevederile art. 23 alin. (8) din Constituţie, în sensul cărora: „Până la rămînerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată”.Judecătoria Birlad, exprimindu-şi opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, apreciază ca prezumţia de vinovăţie a gestionarilor, instituită prin dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969, „vizează o răspundere specială, care nu contravine principiului general al răspunderii materiale consacrat de art. 102 din Codul muncii”. Textul art. 23 alin. (8) din Constituţie, care instituie prezumţia de nevinovatie, priveşte răspunderea penală, diferita de răspunderea materială.În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.Camera Deputaţilor considera ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969 trebuie respinsă, întrucît „nu rezultă, în mod expres, prin ce sunt neconstituţionale” dispoziţiile legale menţionate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca nefondata, deoarece "în speta nu se pune problema neconstitutionalitatii art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969, textele neprevăzând o prezumţie de vinovăţie, ci numai de aplicare corecta a legii, renuntindu-se la practica anterioară anului 1989, când aceste texte se interpretau izolat de prevederile art. 178 din Codul muncii”.Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, precum şi dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969, modificată prin Legea nr. 54/1994, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată.În sensul art. 24 din Legea nr. 22/1969, „angajaţii răspund material, potrivit Codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni”, în sensul art. 25 din aceeaşi lege, „gestionarul răspunde integral faţă de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa”.Art. 24 din Legea nr. 22/1969 instituie în sarcina gestionarilor, încadraţi în baza unui contract de muncă, o răspundere materială pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte care nu constituie infracţiuni. Răspunderea priveşte daunele directe produse în legătură cu munca lor, în cadrul unităţii unde lucrează.Art. 25 alin. 1 din Legea nr. 22/1969 prevede o răspundere integrală pentru pagubele pe care gestionarul le-a cauzat în gestiunea sa.Prin coroborarea prevederilor art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969 rezultă ca – astfel cum au precizat autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi instanţa – se pune în discuţie constituţionalitatea instituirii prezumţiei relative de culpa în sarcina gestionarului.Chiar dacă s-ar admite ca art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969 instituie în sarcina gestionarilor, încadraţi în baza unui contract de muncă, o prezumţie relativă de culpa pentru daunele directe produse în legătură cu munca lor de gestionare în cadrul unităţii unde lucrează, nu s-ar putea spune ca instituirea unei asemenea prezumţii contravine prevederilor art. 23 alin. (8) din Constituţie. Art. 23 alin. (8) din Constituţie consacra într-adevăr prezumţia de nevinovatie, dar exclusiv pentru ipoteza răspunderii penale. Aceasta concluzie rezultă nu numai din termenii reglementării constituţionale, facindu-se referire explicita la „hotărârea judecătorească de condamnare”, dar şi din economia reglementărilor, prevederile art. 23 alin. (8) fiind înscrise în cuprinsul dispoziţiilor cu privire la „libertatea individuală”. Asa fiind, prevederile art. 23 alin. (8) din Constituţie nu pot fi considerate un obstacol pentru instituirea prin lege a unei prezumţii de vinovăţie în alte ipoteze de răspundere juridică decît cea penală. De altfel, legea civilă instituie prezumţia de culpa în unele situaţii. (De exemplu, în temeiul art. 1.073, art. 1.075, art. 1.082, art. 1.083 din Codul civilă, în cazul obligaţiilor civile de rezultat, cupla debitorului este prezumată).Prevederile art. 25 din Legea nr. 22/1969 nu vizează elementul subiectiv al răspunderii materiale, ci cuprinderea acestei forme specifice de răspundere juridică, integralitatea ei pentru pagubele cauzate în gestiune. Rămân asadar în discuţie prevederile art. 24 din Legea nr. 22/1969, modificată prin Legea nr. 54/1994. Dar nici prevederile art. 24 din Legea nr. 22/1969 nu instituie ele însele o prezumţie relativă de culpa în sarcina gestionarului.Este adevărat ca, în practica judiciară, prin interpretarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 22/1969, s-a ajuns la concluzia ca, în cazul lipsurilor cantitative în gestiune, cupla gestionarului se prezuma.Aceasta practica a fost consacrată prin Decizia de îndrumare nr. 1 din 16 februarie 1976 a Plenului Tribunalului Suprem. Prezumţia relativă de cupla în sarcina gestionarului nu este deci o prezumţie "prevăzută de lege"; ea este o "prezumţie simpla", creaţie a practicii judiciare, devenind, în procesul aplicării normelor având ca obiect răspunderea materială, o "prezumţie constanta". Prin urmare, nu suntem în prezenta unei excepţii "legale" de la principiul consacrat de art. 178 din Codul muncii, potrivit căruia în orice litigii de muncă dovada temeiniciei şi legalităţii dispoziţiei sau măsurii luate de unitate este în sarcina acesteia. Nu suntem în prezenta unei asemenea excepţii, întrucît nu este de conceput în lipsa unui text expres de lege să se deroge pe cale de interpretare de la dispoziţiile art. 178 din Codul muncii.Nefiind în prezenta unui text legal prin care să se fi instituit prezumţia relativă de culpa în sarcina gestionarului, text care să fie raportat la prevederile constituţionale, Curtea Constituţională nu poate să hotărască asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta fiind lipsită de obiect. Dacă şi în ce măsura instanţa investită cu soluţionarea litigiului de muncă va urma sau nu practica de până acum cu privire la prezumţia relativă de vinovăţie a gestionarului este o problemă ce aparţine în exclusivitate competentei acesteia, nu însă o problemă de constituţionalitate.Faţa de cele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata, fiind lipsită de obiect, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 25 din Legea nr. 22/1969, modificată prin Legea nr. 54/1994, invocată de Societatea Comercială „Rulmenti” – S.A. Birlad în Dosarul nr. 7/1996 al Judecătoriei Birlad.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată la 24 aprilie 1996.PREŞEDINTE,dr. Mihai ConstantinescuMagistrat-asistent,Doina Suliman–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește