DECIZIE nr. 45 din 12 februarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Delta Exchange” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.758/2000 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.La apelul nominal răspund avocat Doru Bajan, pentru autorul excepţiei, şi consilier juridic Nicoleta Nicolau, pentru Banca Naţionala a României.Avocatul autorului excepţiei susţine ca la încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost ataşată o alta motivare şi solicita examinarea excepţiei în raport cu ultima motivare depusa la dosarul instanţei.Reprezentanta Băncii Naţionale a României, având cuvântul, arata ca problema ridicată de avocatul autorului excepţiei nu este decât un pretext pentru tergiversarea soluţionării cauzei la fond. Excepţia de neconstituţionalitate aflată acum pe rolul Curţii Constituţionale este a sasea ridicată de autor în dosarul de la instanţa de fond. În ceea ce priveşte motivarea excepţiei, arata că nu este deosebire între cele doua texte invocate, autorul folosind, în ambele, aceleaşi argumente.Reprezentantul Ministerului Public arata ca trimiterea de către instanţa de sesizare a unei alte motivari decât cea prezentată ultima data de autor constituie o greseala materială. Potrivit legii Curtea Constituţională soluţionează excepţia cu care a fost sesizată, iar dacă autorul excepţiei considera ca este necesar, el poate ridica din nou excepţia motivand-o asa cum crede de cuviinţă. Solicita respingerea cererii.Preşedintele completului de judecată întreabă dacă acest fapt ingreuneaza punerea de concluzii pe fondul excepţiei.Avocatul autorului excepţiei declara ca poate susţine motivarea acesteia şi în continuare arata ca soluţionarea contestaţiilor este o problemă de fond, iar prin Legea nr. 56/1993 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, aceasta nu a fost investită şi cu soluţionarea în fond a cauzelor deduse judecaţii. Art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 prevede că soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României se face de Curtea Suprema de Justiţie, ceea ce este neconstitutional pentru ca suprima celelalte cai de atac la care ar avea dreptul partea. În situaţia data măsura luată de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României se judeca, dar împotriva deciziei date în aceste cauze nu se poate exercita nici o cale de atac. Contestaţia facuta împotriva măsurii luate de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României nu reprezintă o cale de atac, deoarece căile de atac se exercită împotriva hotărârilor judecătoreşti, şi nu împotriva unei decizii a unui organ administrativ. Prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece ele încalcă atât art. 21 şi 24 din Legea nr. 56/1993 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, republicată, cat şi dispoziţiile art. 125 şi 128 din Constituţie. Solicita admiterea excepţiei.Reprezentantul Băncii Naţionale a României arata ca, potrivit art. 60 alin. (2) din Legea nr. 101/1998, împotriva sancţiunilor date pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) al aceluiaşi articol se pot face contestaţii la Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, iar la alin. (3) se dispune ca deciziile acestuia din urma se pot contesta la Curtea Suprema de Justiţie, nefiind deci adevărat faptul ca exista o singura cale de atac. Mai arata ca, potrivit art. 128 din Constituţie, căile de atac se exercită în condiţiile legii, deci s-a lăsat la latitudinea legiuitorului stabilirea căilor de atac. Acest lucru a fost statuat şi de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994. Solicita respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public arata ca, în jurisprudenta sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant ca accesul la justiţie nu înseamnă accesul la toate căile de atac şi la toate structurile judecătoreşti. În speta legiuitorul a stabilit o singura cale de atac, iar aceasta se exercită în faţa unei instanţe judecătoreşti. Mai arata ca, potrivit art. 128 din Constituţie, căile de atac se exercită în condiţiile legii. Solicita respingerea excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 24 octombrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 2.758/2000, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Delta Exchange” – S.R.L. din Bucureşti într-o cauza având ca obiect cererea de anulare a unei decizii a Băncii Naţionale a României şi a unei hotărâri a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României încalcă prevederile art. 125 şi 128 din Constituţie. Se arata, în acest sens, ca stabilirea competentei Curţii Supreme de Justiţie de a soluţiona contestaţiile împotriva deciziilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României este contrară competentelor instanţei supreme, prevăzute la art. 21 şi 24 din Legea nr. 56/1993, republicată. Asemenea contestaţii nu pot fi considerate ca fiind făcute în cadrul exercitării căilor de atac, întrucât nu sunt îndreptate împotriva unor hotărâri judecătoreşti, iar dacă ele se soluţionează în prima instanţa, ar trebui sa existe, în mod obligatoriu, o cale ordinară de atac împotriva hotărârilor pronunţate.În încheierea de sesizare se arata ca autorul excepţiei susţine şi neconstituţionalitatea în ansamblu a Legii nr. 101/1998, cu raportare la prevederile art. 74 alin. (1), art. 48 alin. (2) şi art. 49 din Constituţie, or, aceste sustineri nu apar în motivarea în scris, conform cerinţelor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, a excepţiei ridicate.Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata, întrucât textul de lege criticat "nu interzice exercitarea căilor de atac prevăzute de lege".Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia ridicată este nefondata, deoarece, "chiar dacă prevederea criticata cuprinde norme de competenţa care deroga de la dispoziţiile Codului de procedura civilă, cat şi de la dispoziţii cuprinse în legi speciale", ea este conformă prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie potrivit cărora "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege". Se mai arata ca, potrivit prevederilor art. 128 din Constituţie, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti se exercită în condiţiile legii, iar "nici o dispoziţie constituţională nu limitează dreptul legiuitorului la o anumită reglementare a unei cai de atac".Guvernul, în punctul sau de vedere, considera, de asemenea, ca excepţia ridicată este nefondata, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, "accesul liber la justiţie nu înseamnă însă ca el trebuie asigurat la toate structurile judecătoreşti… şi la toate căile de atac prevăzute de lege…, deoarece căile de atac sunt stabilite de legiuitor. Prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite". Se invoca în acest sens Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994.Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 iunie 1998, potrivit cărora: „În termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României pot fi contestate la Curtea Suprema de Justiţie.”Prevederile constituţionale, considerate de către autorul excepţiei ca fiind incalcate prin dispoziţia legală criticata, sunt:– Art. 125: "(1) Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. … (3) Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege."; … – Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca art. 60 din Legea nr. 101/1998 reglementează în alin. (1) şi (2) sancţiunile administrative ce pot fi aplicate persoanelor fizice sau juridice pentru nerespectarea reglementărilor Băncii Naţionale a României, precum şi procedura administrativ-jurisdicţională de soluţionare de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a contestaţiilor formulate împotriva sancţiunilor aplicate. Dispoziţia legală criticata se referă la contestarea în justiţie a deciziilor adoptate de consiliul de administraţie al instituţiei menţionate.Analizând înţelesul dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998, Curtea constata ca acestea nu sunt contrare principiului constituţional privind realizarea justiţiei de către instanţele judecătoreşti, deoarece prin aceste norme legale s-a stabilit instanţa competenţa să soluţioneze contestaţiile împotriva deciziilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României – Curtea Suprema de Justiţie. Curtea Constituţională observa ca, potrivit dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, „Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege”. Tot prin lege s-a stabilit şi competenţa diferitelor instanţe judecătoreşti în soluţionarea litigiilor ivite în varii domenii, chiar dacă acest lucru s-a făcut în mod diferit faţă de alte reglementări legale în materie.Curtea mai constata ca nici o dispoziţie a Legii nr. 101/1998 nu ingradeste exercitarea căilor legale de atac.În raport cu cele de mai sus Curtea constata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Delta Exchange” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.758/2000 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Costica BulaiMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește