DECIZIE nr. 449 din 16 iunie 2015

Augustin Zegrean – președinteValer Dorneanu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ștefan Minea – judecătorDaniel Marius Morar – judecătorMona-Maria Pivniceru – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorSimona-Maya Teodoroiu – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbățeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Matei Gheorghe în Dosarul nr. 677/46/2014 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.176D/2014 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției, asistat de doamna avocat Daniela Nicoleta Andreescu, în calitate de apărător ales, cu delegație la dosarul cauzei. De asemenea, pentru partea Agenția Națională de Integritate răspunde doamna Ioana Lazăr, director general al Direcției generale juridice a acesteia, cu împuternicire la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând o parte din argumentația expusă pe larg în motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate. … 4.Reprezentantul Agenției Naționale de Integritate apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și solicită respingerea acesteia ca atare, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Consideră că criticile referitoare la imprecizia textelor criticate, determinată de pretinsa lipsă a unor reglementări care să sancționeze conflictul de interese pentru aleșii locali sau competența Agenției Naționale de Integritate de a evalua un astfel de conflict, reprezintă probleme ce derivă dintr-o lipsă de aplecare asupra înțelegerii dispozițiilor legale în cauză. Precizează că art. 1 din Legea nr. 176/2010 se aplică tuturor persoanelor menționate în cuprinsul acestuia, Agenția Națională de Integritate efectuând activitatea de evaluare doar pentru perioada exercitării de către acestea a funcțiilor publice. Termenul de 3 ani de la terminarea mandatului, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 176/2010, este termenul în care Agenția Națională de Integritate poate să se sesizeze în vederea efectuării unei evaluări, dar efectuarea acesteia vizează tot perioada exercitării funcției publice. Depune la dosar și note scrise în susținerea cererii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 5.Reprezentatul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Față de critica privind pretinsa lipsă de previzibilitate a art. 1 din Legea nr. 176/2010 subliniază faptul că persoanele care fac obiectul verificării și care se circumscriu categoriei aleșilor locali pot fi determinate pe baza unor legi speciale, mai exact Legea nr. 215/2001 sau Legea nr. 161/2003, respectiv art. 76 alin. (1) ori art. 87 din aceasta din urmă. În ce privește art. 11 din Legea nr. 176/2010, criticat în cauză, arată că, în motivarea excepției, se face confuzie între prescripția răspunderii penale și cea a răspunderii administrativ-disciplinare, cele două fiind instituții fundamental diferite, cu o finalitate diferită. Apreciază că ar putea fi o problemă de constituționalitate în ce privește art. 26 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 176/2010, sub aspectul infracțiunilor continuate, dar textul de lege menționat nu are incidență în cauză, obiectul acesteia fiind contestarea unui raport de evaluare. În ce privește art. 8 și art. 10 din Legea nr. 176/2010 arată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de constituționalitate. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 12 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 677/46/2014, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Matei Gheorghe într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport de evaluare prin care inspectori ai Autorității Naționale de Integritate au constatat existența unui conflict de interese în ceea ce îl privește pe acesta, în timpul mandatelor de primar pe care le-a deținut. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că nu rezultă fără dubiu că în sintagma "aleși locali" la care se referă art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 176/2010 este inclus și primarul, în condițiile în care noțiunea de „aleși locali” nu este definită nici în Legea nr. 176/2010, nici în Constituție. Aceasta este definită prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, dar fără să fie prevăzută posibilitatea preluării acesteia în alte legi. Arată că art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 176/2010 se referă la aleșii locali fără să specifice categoriile de persoane care intră în această sintagmă, în condițiile în care prin alte legi se face referire la definire în sensul legilor respective, care nu precizează, însă, că ar fi adoptate și în aplicarea acestei norme. Arată că art. 1 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 176/2010 folosește sintagma „candidați pentru funcțiile de […] consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar”. De aceea, în opinia autorului excepției, din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 rezultă că doar candidații la funcția de primar pot fi evaluați de Agenția Națională de Integritate, nu și cei care dețin această funcție, pe parcursul exercitării acestei funcții, așa cum a fost în speță. … 8.Arată că art. 11 din Legea nr. 176/2010 referitor la perioada pentru care se efectuează evaluarea conflictelor de interese sau incompatibilităților nu are în vedere ca și criteriu de referință data săvârșirii faptelor la care se referă art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 (adică data la care a fost emis un act administrativ, a fost încheiat un act juridic sau a fost luată o decizie cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate și care constituie abatere disciplinară), ci este raportat la funcția și durata exercitării acesteia de către persoana evaluată, fără a limita cercetarea măcar la ultimii trei ani, dacă nu la data săvârșirii faptelor care i se impută. În acest fel se ajunge să fie depășit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut în Codul penal, „răsturnându-se proporția dintre cercetarea și răspunderea administrativă și cea penală”. Susține că nu poate fi sancționat un primar pentru o faptă pe care a săvârșit-o în timpul unui alt mandat încheiat. Precizează că, potrivit art. 154 alin. (2) din Codul penal, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, pe când în materia administrativă reglementată prin art. 11 alin. (1) și art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, termenul de trei ani curge de la data eliberării din funcție sau a încetării mandatului. Mai arată că, atunci când persoana evaluată este în funcție, evaluarea se poate face oricând pe durata exercitării acesteia, fără să fie reglementată vreo prescripție a răspunderii, chiar și la 10 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare. … 9.Mai arată că, în opinia sa, prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010 care reglementează termenul în care inspectorii Agenției Naționale de Integritate pot realiza activitatea de evaluare nu țin cont de legislația incidentă, de faptul că o abatere disciplinară se poate analiza cu privire la un raport de muncă, la un raport de serviciu, la un mandat de ales. Textul criticat permite evaluarea unei persoane în afara acestui mandat, persoana fiind sancționată disciplinar nu pentru abaterile disciplinare aferente mandatului în derulare, ci aferente altui mandat. … 10.Autorul excepției critică și faptul că nu există nicio definiție și diferențiere clară între noțiunea de conflict de interese de natură penală și de natură administrativă sau disciplinară și nici nu este reglementată o răspundere disciplinară treptată, proporțională cu faptele evaluate, stabilită în funcție de context, astfel că se poate ajunge la sancționarea acestora în mod arbitrar și disproporționat față de gravitatea lor. … 11.Apreciază că interdicția complementară prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 de a nu mai exercita o funcție publică timp de 3 ani încalcă principiul proporționalității prin comparație cu pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales sau de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat prevăzută de art. 66 alin. (1) și (2) din Codul penal. … 12.Arată că, în opinia sa, art. 25 din Legea nr. 176/2010 trebuie analizat prin raportare la dispoziții din Legile nr. 215/2001 și nr. 393/2004, care nu prevăd, însă, posibilitatea încetării de drept a mandatului înainte de termen din cauza conflictului de interese, motiv pentru care textul de lege menționat nu poate fi pus în aplicare și lasă fără justă cauză și interes actual raportul de evaluare întocmit de inspectori ai Agenției Naționale de Integritate. … 13.Susține că se încalcă art. 15 alin. (1) din Constituție, "care spune clar că persoana evaluată, în calitate de cetățean român, are numai obligațiile prevăzute prin Constituție și prin alte legi, iar atât timp cât pentru o faptă nu există sancțiune disciplinară ea nu se poate evalua". O altă abordare ar conduce, în opinia autorului excepției, la încălcarea art. 23 alin. (12) din Constituție potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. … 14.Mai precizează că, prin Legea nr. 215/2001 și prin Legea nr. 393/2004, nu se prevede vreun tip de răspundere pentru primarul ales, nici vreo sancțiune pentru conflictul de interese de tip administrativ, așa că se pune în discuție conflictul dintre protecția unui drept privat și apărarea interesului public, „situație în care principiul proporționalității este cel care decelează”. Menționează că proporționalitatea măsurilor administrative este un principiu general de drept european, care nu poate determina efecte excesive asupra interesului persoanei, care să fie supusă unor măsuri administrative mai severe decât cele din domeniul penal sau unor norme care încalcă și principiul certitudinii și previzibilității legii. … 15.Arată că, în domeniul conflictului de interese administrativ și al incompatibilităților se încalcă principiul încrederii legitime, al previzibilității și accesibilității legii, al unicității materiei, ce se impune a fi analizate din perspectiva lipsei definirii sintagmei "aleși locali". … 16.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal constată că autorul excepției nu formulează critici concrete de neconstituționalitate, ci este nemulțumit de maniera în care pot fi interpretate diferite norme legale ce au incidență în speță relativ la conflictul de interese în privința primarului. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere pronunțat anterior în dosarele nr. 199D/2014, nr. 576D/2014, nr. 888D/2013, nr. 887D/2013 și nr. 576D/2013. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părților, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1) pct. 30: "(1) Dispozițiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligația declarării averii și a intereselor: (…) 30. aleșii locali"; … – Art. 8: "(1) Scopul Agenției este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenția poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate. …  … (2)Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul Agenției se desfășoară cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare.(3)Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii.";– Art. 10: "Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități:a)primesc, colectează, centralizează și procesează date și informații cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a incompatibilităților și a conflictelor de interese privind persoanele care ocupă funcții sau demnități publice; … b)evaluează declarațiile de avere și declarațiile de interese; … c)efectuează controlul depunerii la termen a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese de către persoanele prevăzute de prezenta lege; … d)evaluează, în condițiile prezentului capitol, diferențele semnificative, în sensul prevederilor art. 18, dintre modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă; … e)evaluează conflicte de interese sau incompatibilități ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții publice; … f)întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților, precum și, după caz, a legislației disciplinare, contravenționale sau penale; … g)întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, nu identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților; … h)aplică sancțiunile și iau măsurile prevăzute de lege în competența acestora.";– Art. 11: "(1) Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora. …  …  … (2)Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților, exclusiv pentru perioada exercitării funcțiilor sau demnităților publice.";– Art. 25: "(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. … (2)Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.(4)Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.";– Art. 26 alin. (3): "Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea Agenției, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel." … 22.În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în următoarele articole: art. 15 privind universalitatea, art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei, art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești, art. 148 alin. (1) și (2) referitor la integrarea României în Uniunea Europeană și art. 156 privind republicarea Constituției. Se invocă, de asemenea, și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 15 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, potrivit cărora nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului național ori internațional, în momentul în care au fost săvârșite. De asemenea nu se va aplica o pedeapsă mai severă decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii infracțiunii. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege ce constituie obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin numeroase decizii, dintre care pot fi amintite, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, Decizia nr. 210 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 18 iunie 2013, Decizia nr. 311 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 1 august 2013, Decizia nr. 316 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, Decizia nr. 515 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 27 ianuarie 2014, Decizia nr. 555 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 25 februarie 2014, și Decizia nr. 69 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 25 aprilie 2014, Curtea a constatat constituționalitatea textelor de lege ce formează obiectul prezentei excepții. Cu acele prilejuri, instanța de control constituțional a constatat că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate administrativă de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege. Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. … 24.În cauza de față, autorul excepției critică, în plus, pretinsa lipsă de claritate a noțiunii de "aleși locali" cuprinsă în art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 176/2010 pe motiv că nu ar fi definită nici în Legea nr. 176/2010, nici în Constituție. Autorul însuși arată, însă, că aceasta este definită atât în Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cât și în Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Sub acest aspect, Curtea constată că art. 2 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 stabilește semnificația noțiunii de „ales local”, incluzând în această categorie, în mod expres și explicit, consilierii locali și cei județeni, primarii, primarul general al municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. De asemenea, Legea nr. 215/2001 face referire directă la consiliile locale și primari, precum și la consiliile județene, ca autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat [art. 3 alin. (2) din Legea nr. 215/2001]. Ca atare, Curtea apreciază că critica formulată nu poate fi reținută, în condițiile în care, odată definită o anumită noțiune într-o lege specială, dedicată acelei categorii, așa cum este, în speță, Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, este inutilă definirea ulterioară a acesteia în fiecare act normativ care cuprinde reglementări referitoare la acea noțiune. Dacă s-ar proceda într-o asemenea manieră, sistemul normativ ar fi în mod artificial încărcat și îngreunat cu acte normative cuprinzând definiții repetitive, devenind prolix, contravenind regulilor de tehnică legislativă și riscând să aducă atingere însuși statului de drept, caracteristică esențială a statului român, statuată în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. … 25.Curtea observă, totodată, că autorul excepției, prin criticile sale, încearcă să confere prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 176/2010 interpretarea că acesta s-ar referi numai la candidații la funcția de primar, urmând ca doar aceștia să fie evaluați de Agenția Națională de Integritate, iar nu și primarii aflați în exercițiul mandatului. În mod deliberat autorul excepției ignoră prevederile explicite ale Legii nr. 176/2010 care vizează atât candidații la funcția de primar, în perspectiva participării acestora la alegeri, cât și primarii, pentru perioada exercitării mandatului. În mod evident susținerile autorului excepției sunt forțate, excedând sferei controlului de constituționalitate și intrând în competența instanței chemată să aplice la speță dispozițiile legale. … 26.În ce privește prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010, autorul excepției critică faptul că perioada pentru care se efectuează evaluarea conflictelor de interese sau a incompatibilităților este cea pe care se exercită funcția de către persoana evaluată. Susține că nu poate fi sancționat un primar pentru o faptă pe care a săvârșit-o în timpul unui alt mandat încheiat, întrucât se poate ajunge să fie depășit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut în Codul penal. … 27.Curtea constată că nu poate reține această critică, fiind în logica reglementării ca verificarea existenței împrejurărilor de natură să atragă un conflict de interese sau o stare de incompatibilitate să vizeze perioada în care persoana în cauză a deținut funcția publică. Curtea observă că, potrivit textului de lege criticat, activitatea de evaluare a declarației de avere și a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează de către Agenția Națională de Integritate "atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora". Cu alte cuvinte, textul fixează un termen înlăuntrul căruia Agenția are dreptul de a efectua evaluarea. Astfel, aceasta are la dispoziție un interval de timp egal cu durata mandatului alesului local, la care se adaugă încă 3 ani de la momentul încheierii mandatului, în care aceasta poate efectua activitățile amintite. Așadar, textul menționat stabilește numai termenul maxim în interiorul căruia Agenția Națională de Integritate își poate exercita competența amintită, fără a conține vreo reglementare referitoare la prescripția răspunderii persoanei asupra căreia a purtat evaluarea. Normele, regulile și termenele în care răspunderea civilă (delictuală, pentru fapta proprie), penală sau administrativă (disciplinară) se prescrie, nemaiputând fi angajată, sunt reglementate de normele specifice acestor materii. Astfel, în materie civilă, care acoperă și sfera administrativă, se aplică termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 2.517 din Codul civil, sau, după caz, în funcție de momentul săvârșirii faptei și implicit a legii aplicabile, de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 11 din 15 iulie 1960, abrogat prin Legea nr. 70/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. În materie penală, răspunderea pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, incriminat ca atare la art. 301 din Codul penal, se prescrie în termen de 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) din același cod. … 28.Curtea observă că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, dacă este cazul, organelor de urmărire penală și celor disciplinare. Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din aceeași lege, persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ. Cu prilejul analizării legalității raportului de evaluare, față de data săvârșirii faptei cu privire la care se apreciază că ar fi de natură să atragă incompatibilitatea sau să reprezinte un conflict de interese, instanța de contencios administrativ va verifica dacă nu s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii civile, care guvernează inclusiv raporturile de natură administrativă, în lipsa unui termen stabilit expres în legea specială sau, după caz, penale. Termenul de prescripție a răspunderii, civilă sau penală, începe să curgă, evident, de la data săvârșirii faptei susceptibile de a fi considerată conflict de interese ori cauză de incompatibilitate. … 29.Sub acest aspect devin relevante cele statuate în jurisprudența sa, mai sus arătate (paragraful 23), în sensul că Agenția Națională de Integritate desfășoară exclusiv o activitate administrativă de evaluare a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, constând în întocmirea de rapoarte care evidențiază fapte ori situații cu semnificație juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Ca atare, Agenția Națională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existența unor potențiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese și compatibilități. Ulterior revine instanței de contencios administrativ chemată să se pronunțe asupra legalității raportului de evaluare, atunci când fapta nu are valențe penale, sau celei care judecă procesului penal declanșat ca urmare a finalizării urmăririi penale cu întocmirea unui rechizitoriu ca act de învestire a instanței și trimitere în judecată a persoanei evaluate obligația de a se pronunța, cu precădere, cu privire la intervenirea prescripției răspunderii. Verificarea normelor referitoare la prescripția răspunderii pentru fapta în discuție va fi făcută de instanța de judecată indiferent dacă, în virtutea prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, acționând în interiorul termenului pe care legea i-l acordă, Agenția Națională de Integritate a întocmit un raport de evaluare cu privire la o faptă pentru care, potrivit reglementărilor aplicabile, răspunderea nu mai putea fi angajată, fiind deja prescrisă. … 30.În ceea ce privește critica referitoare la faptul că interdicția complementară prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 de a nu mai exercita o funcție publică timp de 3 ani ar încălca principiul proporționalității prin comparație cu pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales sau de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat prevăzută de art. 66 alin. (1) și (2) din Codul penal, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor susțineri similare, reținând, prin Decizia nr. 391 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 august 2014, paragrafele 15 și 16, că, în contextul normativ de stabilire a unor interdicții în ceea ce privește funcțiile și demnitățile publice, prevederile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 instituie reguli specifice referitoare la ocuparea funcțiilor eligibile. Astfel, Curtea a constatat că interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, instituită prin textul de lege criticat, reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă de pedeapsa complementară prevăzută în materie penală constând în interdicția temporară a exercitării unor drepturi, în speță drepturi electorale. Curtea a statuat că Legea nr. 176/2010 vizează asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, domeniu ce nu poate fi supus prin analogie regimului juridic specific dreptului penal și sancțiunilor penale. … 31.Autorul excepției formulează și critici referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate, prin prisma faptului că nici în Legea nr. 215/2001 și nici în Legea nr. 393/2004 nu se prevede vreun tip de răspundere pentru primarul ales sau vreo sancțiune pentru conflict de interese de tip administrativ. Curtea observă că autorul excepției omite, însă, că art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, stabilește în mod neechivoc că primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I, iar actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută. Totodată, Curtea reține că sancțiunea specifică ce vizează statutul primarilor este reglementată de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010. … 32.Din această perspectivă, Curtea constată că nu se pune nici problema încălcării prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție privind legalitatea pedepsei. Astfel, așa cum s-a arătat și mai sus, art. 301 din Codul penal incriminează ca infracțiune conflictul de interese săvârșit în condițiile precizate în cuprinsul acestui text de lege, astfel că, în măsura în care fapta cu privire la care Agenția Națională de Integritate a întocmit raportul de evaluare întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni – împrejurare stabilită de instanța penală sesizată prin rechizitoriul întocmit ca act final al urmăririi penale declanșate în baza acestui raport -, aceasta va fi sancționată ca atare, printr-o pedeapsă individualizată în mod corespunzător de instanță, în cadrul unui proces desfășurat, în principiu, în spiritul prevederilor constituționale și convenționale care impun instanțelor respectarea exigențelor de imparțialitate și independență. … 33.Referitor la prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că acestea se circumscriu scopului legii, anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2014, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, și Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). … 34.În ceea ce privește celelalte critici formulate, Curtea observă că acestea reprezintă, în realitate, nemulțumiri de fapt, iar nu veritabile critici de constituționalitate. De asemenea, pretinsa neconstituționalitate este dedusă de autorul excepției din paralela pe care o face cu alte legi, din evidențierea diferențelor de reglementare față de Codul penal, de legile nr. 215/2001 și nr. 393/2004. Or, controlul de constituționalitate se exercită prin raportare la texte și principii din Constituție, nu prin realizarea unor comparații între prevederi legale cuprinse în diverse acte normative cu forță juridică inferioară Legii fundamentale. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Matei Gheorghe în Dosarul nr. 677/46/2014 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8, art. 10, art. 11, art. 25 și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește