DECIZIE nr. 449 din 15 septembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, excepţie ridicată de Eugenia Rodica Apostolescu în Dosarul nr. 275/AS/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă. În acest sens arată că sesizarea Curţii Constituţionale nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, deoarece nu este motivată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 275/AS/2005, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, excepţie ridicată de Eugenia Rodica Apostolescu cu prilejul soluţionării unei contestaţii privind recalcularea pensiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că cele două legi criticate au caracter discriminatoriu, contravenind astfel principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Argumentând aceste critici, arată că pensiile au fost indexate cu sume nesemnificative, perspectiva fiind aceea de a nu mai fi indexate deloc, iar pensionarilor nu li se acordă aceleaşi drepturi ca şi celorlalte categorii de cetăţeni, cum ar fi dreptul de a beneficia de tichete de masă.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a arătat doar că cele două legi criticate au legătură cu soluţionarea cauzei, deoarece "reclamanta contestă calculul pensiei dar şi discriminarea pensionarilor prin neacordarea unor drepturi de către Guvernul României". Încheierea de sesizare nu conţine însă opinia instanţei asupra excepţiei de neconstituţionalitate, iar solicitarea Curţii Constituţionale ca sesizarea să fie completă şi să-i fie astfel comunicată a rămas fără nici un rezultat.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, referindu-se la critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are atât dreptul, cât şi obligaţia de a stabili şi de a reglementa în concret formele de asigurări sociale, condiţiile şi criteriile acordării acestor drepturi, precum şi modul de calculare a lor. Observă că din ansamblul reglementărilor Legii nr. 19/2000 se desprinde voinţa legiuitorului de a asigura un nivel de trai decent persoanelor care au dreptul la pensie. În acelaşi timp precizează că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recolerare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, arată că măsurile de protecţie socială acordate altor categorii de cetăţeni nu reprezintă nici privilegii, nici discriminări contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, ci se justifică obiectiv şi rezonabil prin situaţia diferită în care se află acele categorii de cetăţeni. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 90/2001, arată că acest act normativ nu conţine nici o reglementare referitoare la atribuţiile Guvernului, care să instituie discriminări sau privilegii între cetăţeni, respectiv între pensionari şi salariaţi.Avocatul Poporului apreciază că, în absenţa opiniei instanţei de judecată cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, sesizarea Curţii Constituţionale nu este legală. În ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 19/2000 şi ale Legii nr. 90/2001, arată că acestea nu sunt contrare principiului constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât se aplică în mod egal tuturor cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de drepturile acordate în sistemul public de pensii. Tratamentul juridic diferit instituit pentru anumite categorii socioprofesionale se justifică obiectiv şi rezonabil prin situaţia diferită în care se află acele categorii de cetăţeni.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.În ceea ce priveşte punctul de vedere trimis de Avocatul Poporului, în sensul că lipsa opiniei instanţei de judecată conduce la nelegalitatea sesizării Curţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că asupra acestei chestiuni s-a pronunţat prin Decizia nr. 47 din 5 martie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, prin care a statuat că examinarea excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi împiedicată de neîndeplinirea unei obligaţii în sarcina unei autorităţi publice, chiar dacă aceasta este o instanţă judecătorească.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile celor două legi contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esenţă, faptul că pensia a fost indexată doar cu sume modice, iar perspectiva anului 2005 este aceea de a nu se mai acorda indexări. De asemenea, este nemulţumit de faptul că pensionarii nu beneficiază de drepturile acordate altor categorii de cetăţeni, aşa cum este dreptul de a beneficia de tichete de masă. În acest sens susţine că se creează o discriminare a pensionarilor în raport cu celelalte categorii socioprofesionale.Curtea observă că autorul excepţiei nu precizează care anume articole din actele normative invocate ar fi neconstituţionale datorită caracterului lor discriminatoriu.În consecinţă, criticile de neconstituţionalitate se referă, în fapt, la politica pe care legiuitorul, în temeiul dispoziţiilor constituţionale ale art. 47 alin. (2), a înţeles să o adopte în privinţa drepturilor de asigurări sociale, în mod obiectiv, în funcţie de resursele financiare existente care pot fi alocate acestui scop, precum şi de situaţia diferită în care se află diferitele categorii socioprofesionale. De asemenea, nemulţumirile autorului excepţiei vizează şi perspectivele politicii în materia asigurărilor sociale, cu alte cuvinte reglementări care nu sunt în prezent în vigoare.Curtea constată, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 1 din 12 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1993, că nici o prevedere legală nu dă instanţei de drept constituţional dreptul de a da dispoziţii Parlamentului în sensul modificării anumitor texte de lege, întrucât prin aceasta s-ar înfrânge principiul separaţiei puterilor. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate. În sfârşit, Curtea reţine că art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ cere ca legea sau ordonanţa supusă controlului de constituţionalitate să fie în vigoare.Pentru aceste motive, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, excepţie ridicată de Eugenia Rodica Apostolescu în Dosarul nr. 275/AS/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește