DECIZIE nr. 447 din 15 septembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Toma – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, aprobată şi modificată prin Legea nr. 601/2004, devenit art. 28 alin. (5), excepţie ridicată de Ivaşcu Sabin, Bărbănţan Lucia, Popescu Norel, Nicolae Mirela, Crivineanu Grigore, Dumitraşcu Sever, Micu Pătru, Mihai Fulga, Curelea Ion, Stoenescu Cristina, Nişulescu Dorina, Pavelescu Cornel, Orfescu Aristică, Negreanu Victoria, ţamblac Ionela, Ghenciu Mariana, Iordache Mariana, Sfinţescu Liliana, Păun Sanda, Tudor Eugenia, Ghenciu Petria, Băluţă Clara Daniela, Chiş Titi, Burtea Cristina, Geamănă Alexandru, Bărbulescu Adi, Bejinaru Florica, Popa Statie, Radoslav Narcisa, Dragomir Liliana, Radu Gheorghe, Novăcescu Virginia, Pavelescu Anica, Stancu Marian, Acsinte Mihai, Arbănaşi Petrică şi Popescu Cerasela în Dosarul nr. 1.525/2005 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele Curţii Constituţionale dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 506D/2005, care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată în faţa Tribunalului Mehedinţi – Secţia civilă de Băran Lona, Birău Monica şi Grecescu Cristian în Dosarul nr. 1.237/2005.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele Curţii Constituţionale dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 553D/2005, care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată în faţa Tribunalului Cluj – Secţia litigii de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ de Andrieş Dorel, Ban Tiberiu, Meteş Dorel, Lukacs Emil şi Pop Marius Liviu în Dosarul nr. 2.556/2005.La apelul nominal răspunde Ministerul Apărării Naţionale, prin consilier Manea Romelia. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.Reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale nu se opune conexării dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 506D/2005 şi nr. 553D/2005 la Dosarul nr. 473D/2005, care este primul înregistrat.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale pune concluzii pentru respingerea excepţiei. Apreciază în acest sens că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, întrucât acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică. De asemenea, arată că autorii excepţiei solicită completarea sau modificarea legii, atribuţie ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind inadmisibilă. În acest sens arată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional nu poate completa sau modifica o prevedere legală.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 8 aprilie 2005, pronunţate de Tribunalul Mehedinţi – Secţia civilă în dosarele nr. 1.525/2005 şi nr. 1.237/2005, şi prin Încheierea din 30 mai 2005, pronunţată de Tribunalul Cluj – Secţia litigii de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ în Dosarul nr. 2.556/2005, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, aprobată şi modificată prin Legea nr. 601/2004, devenit art. 28 alin. (5), excepţie ridicată de Ivaşcu Sabin, Bărbănţan Lucia, Popescu Norel, Nicolae Mirela, Crivineanu Grigore, Dumitraşcu Sever, Micu Pătru, Mihai Fulga, Curelea Ion, Stoenescu Cristina, Nişulescu Dorina, Pavelescu Cornel, Orfescu Aristică, Negreanu Victoria, ţamblac Ionela, Ghenciu Mariana, Iordache Mariana, Sfinţescu Liliana, Păun Sanda, Tudor Eugenia, Ghenciu Petria, Băluţă Clara Daniela, Chiş Titi, Burtea Cristina, Geamănă Alexandru, Bărbulescu Adi, Bejinaru Florica, Popa Statie, Radoslav Narcisa, Dragomir Liliana, Radu Gheorghe, Novăcescu Virginia, Pavelescu Anica, Stancu Marian, Acsinte Mihai, Arbănaşi Petrică, Popescu Cerasela, Băran Lona, Birău Monica, Grecescu Cristian, Andrieş Dorel, Ban Tiberiu, Meteş Dorel, Lukacs Emil şi Pop Marius Liviu în cauze ce au ca obiect pretenţii pentru drepturi salariale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate, prevăzând acordarea sporului de 30% la indemnizaţia lunară numai anumitor magistraţi, care participă la soluţionarea cauzelor ce au ca obiect infracţiuni de corupţie, au caracter discriminatoriu şi încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În realitate, toţi judecătorii şi procurorii desfăşoară o activitate la fel de complexă, repartizarea spre soluţionare a unor cauze privind fapte de corupţie este cu totul aleatorie, fără a avea la bază o pregătire ori o specializare anume. Faptul că repartizarea spre soluţionare a cauzelor se face de conducerile instanţelor, determină ca şi acordarea sporului la indemnizaţie să depindă de voinţa acestora, ceea ce aduce atingere principiului independenţei judecătorilor consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie.Tribunalul Mehedinţi – Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată este întemeiată, deoarece acordarea unor drepturi salariale numai anumitor judecători provoacă serioase inechităţi cu caracter discriminatoriu şi lezează principiul independenţei judecătorilor.Tribunalul Cluj – Secţia litigii de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ consideră că dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 încalcă prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi, întrucât soluţionarea cauzelor de corupţie nu presupune o specializare anume faţă de alte categorii de cauze.Apreciază că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile art. 124 alin. (3) din Constituţie, întrucât salarizarea judecătorului depinde de preşedintele instanţei, ceea ce presupune un posibil control asupra activităţii şi deciziilor acestuia din partea administraţiei instanţei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 reprezintă o transpunere în dreptul intern a unor prevederi internaţionale privind prevenirea şi combaterea corupţiei, pe care România este obligată să le respecte, ca parte semnatară a convenţiilor.Arată că prevederile de lege criticate nu instituie nici privilegii şi nici discriminări, ele aplicându-se în mod egal unei categorii de persoane care se află într-o situaţie identică, adică tuturor persoanelor specializate în lupta împotriva corupţiei, ce funcţionează în cadrul sistemului judiciar.Arată că Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti a fost modificat şi completat prin Hotărârea nr. 71/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte repartizarea cauzelor. În consecinţă, fiind înlăturat din lege sistemul repartizării subiective a cauzelor pe complete, inclusiv pe complete specializate, de către preşedintele instanţei, rămâne fără obiect susţinerea autorilor excepţiei privind atingerea adusă independenţei judecătorilor.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi nu au caracter discriminatoriu, întrucât tratamentul juridic diferenţiat nu este prevăzut pentru situaţii egale, ci pentru situaţii juridice diferite. Consideră că prevederile art. 124 alin. (3) din Constituţie nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, ordonanţă aprobată şi modificată prin Legea nr. 601/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004. Textul art. 28 alin. (4) a fost modificat şi renumerotat după cum urmează:– Art. 28 alin. (5): "Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracţiunile de corupţie – potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare -, procurorii care participă la judecarea acestor cauze, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţii săi şi procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de un spor de 40% la indemnizaţia de încadrare brută lunară. Personalul din Parchetul Naţional Anticorupţie prevăzut la alin. (2) şi (3) beneficiază de un spor de 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracţiunilor de corupţie pe care o desfăşoară.”Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (3) din Constituţie, care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 124 alin. (3): "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta este inadmisibilă şi, în consecinţă, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:Art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 prevede acordarea unui spor la indemnizaţia brută lunară, printre alţii, judecătorilor care compun completele de judecată specializate în infracţiunile de corupţie şi procurorilor care participă la judecarea acestor cauze.Printre măsurile de protecţie socială de care beneficiază salariaţii, art. 41 alin. (2) din Constituţie prevede "instituirea unui salariu minim brut pe ţară". În afară de această obligaţie constituţională, este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizaţiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum şi a sporurilor sau adaosurilor la indemnizaţiile şi salariile de bază. Astfel, numai legiuitorul poate aprecia şi stabili dacă şi ce anume sporuri sau adaosuri acordă anumitor categorii de salariaţi, cu singura condiţie ca de sporurile sau adaosurile prevăzute să beneficieze toţi salariaţii care se află în situaţii identice sub toate aspectele funcţiilor în care sunt încadraţi, ale naturii şi volumului activităţii pe care o desfăşoară, ale importanţei şi riscurilor muncii lor şi în privinţa oricăror alte elemente specifice.Prin reglementarea legală criticată, legiuitorul a acordat spor la indemnizaţii magistraţilor care participă la judecarea infracţiunilor de corupţie.Autorii excepţiei nu sunt nemulţumiţi pentru faptul că s-au acordat sporuri la indemnizaţie unor categorii de magistraţi, ci urmăresc modificarea ori completarea textului de lege criticat în sensul că de sporurile respective să beneficieze deopotrivă toţi magistraţii. Conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate nici modifica şi nici completa prevederea legală supusă controlului.Curtea constată că realizarea scopului urmărit de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, acela de a se extinde acordarea sporului la indemnizaţia brută lunară, prevăzută de dispoziţia legală criticată, în beneficiul tuturor magistraţilor, presupune modificarea ori completarea legislaţiei, ceea ce intră în competenţa exclusivă a autorităţii legiuitoare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, excepţie ridicată în faţa Tribunalului Mehedinţi – Secţia civilă de Ivaşcu Sabin, Bărbănţan Lucia, Popescu Norel, Nicolae Mirela, Crivineanu Grigore, Dumitraşcu Sever, Micu Pătru, Mihai Fulga, Curelea Ion, Stoenescu Cristina, Nişulescu Dorina, Pavelescu Cornel, Orfescu Aristică, Negreanu Victoria, ţamblac Ionela, Ghenciu Mariana, Iordache Mariana, Sfinţescu Liliana, Păun Sanda, Tudor Eugenia, Ghenciu Petria, Băluţă Clara Daniela, Chiş Titi, Burtea Cristina, Geamănă Alexandru, Bărbulescu Adi, Bejinaru Florica, Popa Statie, Radoslav Narcisa, Dragomir Liliana, Radu Gheorghe, Novăcescu Virginia, Pavelescu Anica, Stancu Marian, Acsinte Mihai, Arbănaşi Petrică şi Popescu Cerasela în Dosarul nr. 1.525/2005 şi de Băran Lona, Birău Monica şi Grecescu Cristian în Dosarul nr. 1.237/2005, precum şi în faţa Tribunalului Cluj – Secţia litigii de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ de Andrieş Dorel, Ban Tiberiu, Meteş Dorel, Lukacs Emil şi Pop Marius Liviu în Dosarul nr. 2.556/2005.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Toma–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește