DECIZIE nr. 44 din 31 ianuarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. II alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Centrul Internaţional de Consultanţă, Instruire, Editură şi Servicii „Tehnoeconomia Europeană”” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.446/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.446/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Centrul Internaţional de Consultanţă, Instruire, Editură şi Servicii „Tehnoeconomia Europeană”” – S.R.L. din Bucureşti într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect obligarea Secretariatului General al Guvernului să emită acordul pentru utilizarea, în denumirea societăţii, a cuvintelor „Institut” şi „Academic”.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate deschid calea concurenţei neloiale prin posibilitatea eliberării acordului pentru denumirea societăţii, "pe criterii arbitrare, unora sau altora", iar "prin aplicarea retroactivă a legii se creează posibilitatea radierii unei societăţi comerciale la mai bine de 13 ani de la înfiinţare, ceea ce echivalează cu o expropriere fără justă cauză, aducându-se atingere imaginii societăţii respective, dar şi bunului mers al acesteia". De asemenea, se arată că, "prin cenzurarea denumirii unei societăţi, se aduce atingere libertăţii de exprimare a gândurilor întreprinzătorilor particulari, încălcându-se proprietatea privată, îngrădindu-se accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă", fără a fi întrunite condiţiile în care, potrivit art. 53 din Constituţie, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi. În fine, se susţine că este încălcat şi dreptul la un proces echitabil, întrucât "nu există cel puţin două trepte de jurisdicţie".Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal consideră că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că, prin dispoziţiile de lege criticate, nu se nesocotesc drepturi constituite sub imperiul unei legi anterioare, ci se modifică pentru viitor regimul juridic al acestora.Consideră, de asemenea, că "nu se aduce atingere existenţei persoanei juridice, ci se stabilesc doar condiţii cu privire la derularea activităţii acesteia". Arată că prevederile cuprinse în titlul II din Constituţie – "Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale" se aplică exclusiv cetăţenilor, iar nu persoanelor juridice, astfel că nu au incidenţă în cauză.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, dând expresie prevederii din Legea fundamentală care instituie obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, precum şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Precizează că acestea se aplică de la data intrării lor în vigoare, "legiuitorul instituind un anumit termen înăuntrul căruia persoanele juridice care intră sub incidenţa reglementării să poată face demersurile necesare obţinerii acordului autorităţii competente". Apreciază că prevederile art. 29 alin. (1) şi (2), ale art. 30 alin. (1) şi (2), ale art. 45 şi ale art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, astfel cum acestea au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.109 din 26 noiembrie 2004.Din lucrările dosarului Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal rezultă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. II alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004, cu modificările aduse prin Legea nr. 519/2004.Textele de lege menţionate au următoarea redactare:– Art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului:"(1) Oficiul registrului comerţului va refuza înscrierea unei firme care, neintroducând elemente deosebite în raport cu firme deja înregistrate, poate produce confuzie cu acestea.(2) Se interzice înscrierea unei firme care conţine cuvintele: "ştiinţific", "academie", "academic", "universitate", "universitar", "şcoală", "şcolar" sau derivatele acestora. … (3) Înscrierea unei firme care conţine cuvintele: "naţional", "român", "institut" sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice centrale se realizează numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului. … (4) Înscrierea unei firme care conţine cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice locale se realizează numai cu acordul prefectului judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în circumscripţia teritorială în care solicitantul şi-a stabilit sediul social. … (5) În cazurile prevăzute la alin. (3) şi (4) autoritatea competentă refuză eliberarea acordului dacă firma în cauză este de natură să creeze confuzie cu denumirea unei instituţii publice ori de interes public. … (6) Acordul pentru folosirea denumirii, prevăzut la alin. (3) şi (4), ori, după caz, refuzul eliberării acordului se comunică în termen de 10 zile de la data solicitării. … (7) Refuzul acordului prevăzut la alin. (3) şi (4) conduce la respingerea cererii de înmatriculare a persoanei juridice. … (8) Verificarea disponibilităţii firmei şi a emblemei se face de către oficiul registrului comerţului înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, de modificare a firmei sau emblemei. … (9) Firmele şi emblemele radiate din registrul comerţului sunt indisponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 41."; … – Art. II alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004: „(3) În cazul în care firma conţine cuvintele: „ştiinţific”, „academie”, „academic”, „universitate”, „universitar”, „şcoală”, „şcolar” sau derivatele acestora, persoana juridică este obligată să îşi modifice în mod corespunzător denumirea firmei, în termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.(4) În cazul în care autoritatea competentă refuză eliberarea acordului prevăzut la alin. (1), persoana juridică este obligată să îşi modifice în mod corespunzător denumirea firmei, în termen de maximum 3 luni de la data la care refuzul de emitere a acordului rămâne irevocabil, prin epuizarea căilor de atac prevăzute de lege." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii constituţionale: art. 15 alin. (2) care statuează principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 29 alin. (1) şi (2) privind libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase şi libertatea conştiinţei, art. 30 alin. (1) şi (2) care consacră libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel şi interzice cenzura de orice fel, art. 44 alin. (2) şi (3) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii în mod egal de lege, indiferent de titular, precum şi posibilitatea exproprierii doar pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, art. 45 care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii, art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 135 alin. (2) lit. a) teza a doua, care prevede obligaţia statului de a asigura protecţia concurenţei loiale, şi art. 136 alin. (5) care consacră inviolabilitatea proprietăţii private, în condiţiile legii organice.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 519/2004, au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentală şi cu o motivare identică ca în prezenta cauză, având ca autor, la acea dată, „Institutul Academic de Consultanţă, Instruire, Editură şi Servicii „Tehnoeconomia Europeană””, astăzi denumit Societatea Comercială „Centrul Internaţional de Consultanţă, Instruire, Editură şi Servicii „Tehnoeconomia Europeană”” – S.R.L. Prin Decizia nr. 188 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 6 iulie 2005, Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul respingerii ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele acolo reţinute.În ceea ce priveşte art. II alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 519/2004, acesta a fost examinat, prin raportare la art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1), art. 45 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, iar Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 325 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005.Întrucât în susţinerea prezentei excepţii nu au fost aduse elemente de noutate care să justifice modificarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţiile pronunţate prin cele două decizii citate şi argumentele pe care acestea s-au întemeiat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. II alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Centrul Internaţional de Consultanţă, Instruire, Editură şi Servicii „Tehnoeconomia Europeană”” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.446/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește