DECIZIE Nr. 44 din 2 mai 1995

cu privire la constituţionalitatea art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale



Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 23 martie 1995, de către Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, în legătură cu neconstituţionalitatea art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale.În sesizare se arata, în esenta, ca art. 16, care stabileşte condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru funcţia de notar public, este neconstitutional, întrucît exclude posibilitatea de a fi notar a licenţiaţilor specializaţi în "Drept economic şi administrativ", ceea ce încalcă principiile constituţionale privind libera dezvoltare a personalităţii umane, prevăzut de art. 1 alin. (3), egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără privilegii şi discriminări, instituită de art. 16 alin. (1), dreptul la munca fără îngrădiri şi dreptul la libera alegere a profesiei, reglementate de art. 38 alin. (1), exercitarea acestora neputind fi restrînsa decît în condiţiile art. 49 alin. (1).În vederea soluţionării sesizării, s-au solicitat, potrivit art. 19 din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi al Guvernului, iar în temeiul art. 5 din Legea nr. 47/1992, opiniile facultăţilor de drept din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu, precum şi relaţii de la Ministerul Învăţământului, în legătură cu situaţia actuala a specializării "Drept economic şi administrativ" din facultăţile existente.Senatul, în punctul sau de vedere, solicita respingerea sesizării, considerind ca prevederile art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale sunt constituţionale, deoarece cerinţa de a fi licenţiat în drept-ştiinţe juridice sau doctor în drept corespunde pregătirii necesare funcţiei de notar, pe când specializarea în "Drept economic şi administrativ" nu asigura o asemenea pregătire. Se mai arata ca, după Revoluţie, Guvernul provizoriu a admis ca cei cu studii de 3 ani sau cu studii administrative să poată da diferenţe pentru a fi echivalati cu cei specializaţi în "ştiinţe juridice", însă nici absolvenţilor care au promovat aceste examene nu li s-au eliberat diplome de licenţă, ci numai "atestate" care nu pot fi considerate similare licenţei dobîndite la absolvirea facultăţii. De aceea se apreciază ca absolvenţii institutelor economico-administrative de 3 ani sau ai secţiilor administrative ale facultăţilor de drept, neavînd diplome de licenţă în "studii juridice", nu pot ocupa funcţia de notar public, aceasta constituind o măsura de protecţie a cetăţenilor.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază, de asemenea, ca art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nu încalcă prevederile Constituţiei, deoarece notarii publici îndeplinesc un serviciu de interes public, ce presupune o pregătire generală corespunzătoare, de natura să asigure cunoaşterea temeinica a legislaţiei şi a principiilor de drept. Acestor exigente le corespund dispoziţiile art. 16 lit. b) din lege, în care s-a prevăzut condiţia ca notarul public să aibă licenta în "Ştiinţe juridice" şi nu doar specializarea într-o anumită ramura de drept, şi anume "Dreptul administrativ".Se mai arata ca formele de instruire şi perfecţionare prevăzute în art. 32 alin. (1) din Constituţie sunt modalităţi de exercitare a dreptului la învăţătura şi ele fiind liber alese, precum şi destinate anumitor domenii de activitate, nu se poate susţine ca exercitarea drepturilor pe care le conferă numai în acele domenii de activitate ar putea fi privită ca fiind o măsura de discriminare.În opinia sa, Facultatea de Drept din Sibiu considera ca textele criticate sunt neconstituţionale, întrucît fac o discriminare între absolvenţii celor două specializări – "Ştiinţe juridice" şi "Drept economico-administrativ" – din cadrul aceluiaşi profil.Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucureşti, în opinia exprimată, apreciază ca textele art. 16 lit. b) şi g) din lege sunt constituţionale, deoarece, pe de o parte, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, iar, pe de altă parte, după anul 1989, Ministerul Învăţământului a dat posibilitatea absolvenţilor Secţiei "Drept economico-administrativ" sa susţină examene de diferenţa care să le permită dobindirea unui alt statut.Direcţia generală învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică universitară din cadrul Ministerului Învăţământului a comunicat situaţia specializării "Drept economic şi administrativ", din care rezultă ca, în prezent, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 283/1993, profilul "Ştiinţe juridice" cuprinde doua specializări: "Drept" şi "Drept economic şi administrativ" şi ca aceasta din urma specializare se regaseste la 11 facultăţi de stat.La dosar s-au mai depus, de către deputatul Petru Tanasie, unele observaţii în legătură cu sesizarea Curţii Supreme de Justiţie prin care se arata, în esenta, ca prin formularea la condiţii de studii "specialitatea ştiinţe juridice" nu s-a dorit a se face o discriminare între absolvenţii celor două categorii de facultăţi de drept ci, dimpotriva, intenţia legiuitorului a fost aceea de a evita orice ambiguitate în interpretarea legii, cu privire la profilul facultăţii, ţinând seama ca ambele sunt facultăţi de drept, având ca obiect de predare ştiinţe juridice.Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere. De asemenea, Facultatea de Drept din Cluj-Napoca nu a trimis relaţiile solicitate.În temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională constata ca este competenţa să soluţioneze sesizarea care s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere obiecţia de neconstituţionalitate din sesizarea Curţii Supreme de Justiţie, punctele de vedere ale preşedintelui Senatului şi ale Guvernului, opiniile Ministerului Învăţământului, Facultăţii de Drept din Sibiu şi ale Facultăţii de Drept din cadrul Universitatii Bucureşti, Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, precum şi dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În principiu, absolvenţii unui profil de învăţământ superior nu pot fi puşi în situaţii diferite. Între esenta specializării, data de aceea a profilului, şi regimul legal al exercitării profesiei trebuie să fie o corespondenta fireasca. Existenta, în cadrul facultăţii de drept, a mai multor specializări, de la începutul studiilor universitare, cum a fost în trecut, sau numai în anii III şi IV, cum este în prezent, asa cum rezultă din opinia Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Sibiu, nu reprezintă argumente care să justifice un tratament diferenţiat pentru absolvenţii fiecărei specializări, ca şi cum ar fi absolvenţi cu profiluri diferite. În fond, specializarea este, indiferent de natura sa, în ştiinţe juridice, care se contureaza ca o pregătire universitară de profil pentru viitorii jurişti, deosebindu-se de pregătirea în ştiinţe economice, în ştiinţe tehnice, în ştiinţe medicale etc.De altfel, şi Hotărârea Guvernului nr. 283/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 22 iulie 1993, reglementează profilul stiintelor juridice cu cele doua specializări – Drept, respectiv Drept economic şi administrativ – de unde rezultă ca, în mod logic, cele doua specializări conduc la formarea de specialişti de formatie juridică, care, în esenta, au acelaşi gen de studii universitare. Existenta specializării în cadrul unui profil nu se poate întoarce împotriva profilului. Din analiza programelor analitice anexate la dosar, cum se menţionează şi în opinia Decanatului Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Sibiu, rezultă, în mod evident, ca toate disciplinele juridice fundamentale se regăsesc la ambele specializări, chiar dacă uneori diferă numărul de ore, iar alteori denumirea disciplinei este instructivă diferita, dar nu în ce priveşte materiile de baza.Primii 2 ani de studii, la ora actuala, sunt identici, specializarea apare numai în anii III şi IV, ani în care, de asemenea, exista un număr de materii care sunt identice, atât ca număr de ore, cît şi ca denumire: Drept civil, Dreptul mediului înconjurător, Drept comercial, Drept de proprietate intelectuală, pentru anul III, respectiv Drept internaţional privat, Dreptul muncii şi protecţiei sociale, Dreptul transporturilor, Protecţia juridică a drepturilor omului, pentru anul IV.Deosebit de relevant pentru cauza de faţa este faptul ca disciplina facultativă "Activitate notarială" este cuprinsă, în programa pentru anul IV, numai la specializarea "Drept economic şi administrativ". În aceste condiţii, interdicţia instituită de textul în discuţie este nu numai discriminatorie, ci lipsită de un suport faptic şi legal adecvat.Este evident ca legea nu poate fi în consonanta cu substanţa formatiunii profesionale a absolvenţilor facultăţii de drept, dacă nu da dreptul, deopotrivă, absolvenţilor ambelor specializări de a ocupa funcţia de notar, părând chiar mai îndreptăţiţi pentru aceasta funcţie – dacă se are în vedere disciplina facultativă menţionată – absolvenţii specializării "Drept economic şi administrativ".Este, de asemenea, de observat ca în punctul de vedere al Senatului se face o confuzie între institutele de 3 ani şi facultăţile care au durata studiilor de minimum 4 ani. Specializarea "Drept administrativ" nu a fost niciodată expresia unui program de studii de 3 ani, cunoscut, în general, ca specific doar pentru pregatiri de genul subinginerilor şi al altor categorii profesionale asemănătoare.În concluzie, în prezenta unuia şi aceluiaşi profil de pregătire universitară, anume "Ştiinţe juridice", absolvenţii acestui profil, indiferent cum este denumita specializarea, au, în esenta, aceeaşi licenta, întrucît nu se poate susţine ca licenta într-un profil o da numai o anumită specializare a acestuia, chiar dacă, prin numărul de studenţi, aceasta specializare are o pondere mult mai mare.Prin urmare, prevederile art. 16 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, atacate, intră în consonanta cu principiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 38 din Constituţie, numai dacă se înţelege ca ele vizează profilul "Ştiinţe juridice" şi nu numai o specializare din cadrul acestuia.În alta ordine de idei, Curtea Constituţională retine ca absolvenţii acestei specializări, în mod constant, au ocupat şi funcţia de notar, iar restrîngerea, pentru absolvenţii acestei specializări, a accesului spre aceasta funcţie, apare ca o încălcare a principiilor consacrate în art. 1 alin. (3), precum şi în art. 38 din Constituţie.Potrivit art. 38 din Constituţie, dreptul la munca nu poate fi îngrădit, pe de o parte, iar alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere, pe de altă parte. De aceea un act normativ care stabileşte o interdicţie pentru o anumită categorie de absolvenţi de a ocupa o anumită funcţie, pe care aceştia o puteau ocupa până în acel moment, reprezintă o încălcare a textului constituţional evocat mai sus. Distinct de acest aspect, s-ar crea o discriminare şi între absolvenţii specializării "Drept economic şi administrativ", deoarece, chiar potrivit noii reglementări, unii ar putea sa ocupe funcţia de notar, şi anume cei prevăzuţi la art. 16 lit. g), şi alţii nu, chiar din aceeaşi promotie, când ei sunt absolvenţi ai uneia şi ai aceleiaşi specializări, în baza unuia şi aceluiaşi plan de învăţământ, ceea ce evident că nu poate fi acceptat. Ar fi de data aceasta un tratament juridic privilegiat pentru unii şi discriminatoriu pentru alţii, contrar art. 16 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Constituţie, nu numai în cadrul profilului, dar, ceea ce este şi mai grav, în cadrul unei specializări din cadrul profilului.Soluţia de mai sus, în legătură cu interpretarea lit. b) a art. 16 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, se impune pe cale de consecinţa şi la lit. g) a aceluiaşi articol, raminind fără obiect excepţia de neconstituţionalitate invocată de Curtea Suprema de Justiţie.Având în vedere considerentele expuse, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 49 alin. (1) şi ale art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi prevederile art. 20 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiD E C I D E:1. Constata ca prevederile art. 16 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale sunt constituţionale numai în măsura în care prin expresia "licenţiat în drept-ştiinţe juridice" se înţelege absolventul unei facultăţi de drept, indiferent de specializare.2. Constata ca dispoziţiile art. 16 lit. g) din aceeaşi lege sunt constituţionale.3. Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Deliberarea a avut loc la data de 2 mai 1995 şi la ea au participat : Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. dr. VASILE GIONEA Magistrat-asistent,Constantin Burada–––––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește