DECIZIE nr. 439 din 15 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 1 şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 1.046/46/2009 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 226/2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.046/46/2009, Curtea de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 1 şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ministerul Justiţiei într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale "în măsura în care acestea pot fi interpretate în sensul că instanţele pot obliga autorităţile publice la efectuarea unei operaţiuni administrative prin care se încalcă legea, sau prin care se tinde la modificarea legii". Astfel, precizează că admiterea acţiunii de contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face, în care autorul excepţiei are calitatea de autoritate pârâtă, echivalează cu încălcarea art. 138 din Constituţie şi a art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, deoarece autoritatea pârâtă ar avea obligaţia de plată a unor sume care nu au prevederi bugetare, aceasta fiind contrar, totodată, şi prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. O asemenea soluţie a instanţei judecătoreşti conduce, practic, la modificarea şi completarea actelor normative care reglementează salarizarea personalului din sistemul justiţiei şi obligarea Guvernului şi Parlamentului la modificarea Legii bugetului de stat. Este amintită, în sprijinul celor arătate, Decizia nr. 838/2009 a Curţii Constituţionale, prin care s-a reţinut că „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege (…)”.Curtea de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile art. 1 şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale. Acestea nu conferă instanţelor de contencios competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative. Totodată, din cuprinsul lor nu se poate desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti pot obliga autorităţile publice la efectuarea unei operaţiuni administrative prin care se încalcă legea sau prin care se tinde la modificarea legii, deoarece scopul Legii nr. 554/2004 este acela de apărare a interesului public sau privat, vătămat prin actele autorităţilor publice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile "art. 1 şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 şi 26 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1, se constată, din motivarea excepţiei, că autorul acesteia vizează doar prevederile alin. (1) al articolului indicat, astfel că numai asupra acestora se va pronunţa Curtea Constituţională. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1) – Subiectele de sesizare a instanţei: "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.";– Art. 18 alin. (1) – Soluţiile pe care le poate da instanţa: "(1) Instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă."În opinia autorului excepţiei, textele de lege menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei puterilor, ale art. 124 – Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 138 – Bugetul public naţional.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că o excepţie identică, invocată de acelaşi autor, a fost soluţionată prin Decizia nr. 226 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010. Cu acel prilej, instanţa de contencios constituţional a reţinut, pentru argumentele acolo arătate, că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu aduc atingere normelor fundamentale invocate şi în prezenta cauză.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa în materie a Curţii, cele reţinute prin decizia indicată îşi menţin valabilitatea şi în acest dosar.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 1.046/46/2009 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește