DECIZIE nr. 438 din 30 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 184 alin. (1) lit. a) şi art. 185 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala



Ioan Vida – presedinteNicolae Cochinescu – judecatorAspazia Cojocaru – judecatorAcsinte Gaspar – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorIon Predescu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorIon Tiuca – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent sefPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) şi ale art. 179 din Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala. Excepţia a fost ridicata de Societatea Comerciala „El – Sadai Exim” – S.R.L. din comuna Lugasu de Jos în Dosarul nr. 4.922/CA/2005 – P.I. al Curtii de Apel Oradea – Sectia comerciala şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.Cauza fiind în stare de judecată se da cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate. Arata ca, în realitate, excepţia vizeaza prevederile art. 184 alin. (1) lit. a) şi ale art. 185 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, texte care nu sunt contrare dispoziţiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, constata urmatoarele:Prin incheierea din 13 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.922/CA/2005 – P.I., Curtea de Apel Oradea – Sectia comerciala şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) şi ale art. 179 din Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala. Excepţia a fost ridicata de Societatea Comerciala „El – Sadai Exim” – S.R.L. din comuna Lugasu de Jos intr-o cauza având ca obiect contestaţia formulata de aceasta împotriva deciziei de impunere fiscala emise în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 92/2003.În motivarea excepţiei se sustine ca textele de lege criticate sunt în contradictie cu art. 21 alin. (3) din Constitutie, referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil. Contradictia consta în aceea ca: art. 178 alin. (1) lit. a) da dreptul organului de contencios fiscal sa dispună suspendarea judecarii contestaţiei administrative până la solutionarea de către organele de urmărire penala a sesizarii cu privire la savarsirea unei infractiuni, fără însă sa dispună obligatoriu şi suspendarea executarii titlului de creanta; procedura administrativa prevăzută de art. 179 este o procedură premergatoare procedurii judiciare, care creeaza premisele abuzului şi imposibilitatii părţii vatamate de a se judeca "prin contestaţie fiscala sau prin administrarea de probe în instanţa de judecată", "dar permite, pe de altă parte, organului fiscal sa procedeze – cu efecte ireversibile – la executarea titlului de creanta, în ciuda faptului ca procedura de contestaţie este suspendata".Curtea de Apel Oradea – Sectia comerciala şi de contencios administrativ şi fiscal apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. Astfel, se arata ca prevederile art. 178 alin. (1) lit. a) "sunt facultative, luarea masurii fiind lasata la latitudinea organului administrativ fiscal, a cărui decizie este supusă controlului judiciar, partea având dreptul la un proces echitabil", iar masurile dispuse în temeiul art. 179 din legea criticata sunt supuse, de asemenea, controlului judiciar conform art. 188 alin. (2) din Codul de procedură fiscala. Considera ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 21 alin. (3) din Constitutie nu este încălcat, deoarece, potrivit art. 6 din Legea nr. 554/2004, actele administrativ jurisdictionale pot fi atacate direct la instanţa de judecată.În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.Guvernul apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate a art. 178 alin. (1) lit. a) şi a art. 179 din ordonanţa criticata, devenite art. 184 alin. (1) lit. a) şi art. 185, este neintemeiata, intrucat argumentele formulate nu sunt de natura să evidenţieze vreo încălcare a dispoziţiilor constitutionale şi, mai mult, în cauza "este vorba despre stricta interpretare şi aplicare a legii". Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale existenta în materii similare.Avocatul Poporului considera ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale. În primul rand, menţionează că, urmare a republicarii Codului de procedura fiscala, art. 178 alin. (1) lit. a) a devenit art. 184 alin. (1) lit. a), iar art. 179 a devenit art. 185. Cu privire la acestea, apreciaza ca instituirea procedurilor prealabile administrative este, potrivit celor statuate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 409/2004, specifică functiei administrative, iar actele de solutionare a contestatiilor sau reclamatiilor emise de organele fiscale sunt acte administrative supuse cenzurii instanţei de judecată. Mai arata ca, de altfel, din modul în care a fost ridicata excepţia de neconstitutionalitate, rezultă ca autorul ei este nemultumit de „ceea ce lipseste acestor texte de lege”, aspect ce nu intră în competenţa Curtii Constitutionale.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate.Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata de autorul ei, cat şi potrivit incheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 178 alin. (1) lit. a) şi ale art. 179 din Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala.În legătură cu aceste texte de lege Curtea constata ca, urmare a republicarii Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, art. 178 alin. (1) lit. a) a devenit art. 184 alin. (1) lit. a), iar art. 179 a devenit art. 185. Ambele texte şi-au pastrat redactarea anterioara, astfel ca, prin decizia sa, Curtea Constituţională se va pronunţă în legătură cu constitutionalitatea art. 184 alin. (1) lit. a) şi art. 185 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, care prevad:– Art. 184 alin. (1) lit. a): "(1) Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci când:a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza să fie data în procedura administrativa;"; … – Art. 185: "(1) Introducerea contestaţiei pe cale administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.(2) Organul de solutionare a contestaţiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat până la solutionarea contestaţiei, la cererea temeinic justificata a contestatorului. … (3) Dacă se suspenda executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda şi executarea deciziei de impunere ulterioare. … (4) Organele de solutionare pot dispune instituirea masurilor asiguratorii de către organul fiscal competent în condiţiile prezentului cod." … În opinia autorului, dispozitiile de lege menţionate încalcă art. 21 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia "Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil".Examinand excepţia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:În esenta, în motivarea excepţiei se sustine ca textele de lege criticate, care dau dreptul organului de contencios fiscal sa dispună suspendarea judecarii contestaţiei administrative, dar nu şi suspendarea executarii titlului de creanta, şi care instituie o procedură administrativa premergatoare procedurii judiciare, creeaza premisele abuzului şi imposibilitatii părţii vatamate de a se judeca "prin contestaţie fiscala sau prin administrarea de probe în instanţa de judecată" şi permit "organului fiscal sa procedeze – cu efecte ireversibile – la executarea titlului de creanta, în ciuda faptului ca procedura de contestaţie este suspendata".Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil, invocate ca fiind incalcate, presupun dreptul oricarei persoane de a se adresa unui tribunal pentru apararea drepturilor, libertatilor şi intereselor sale legitime. Or, Codul de procedură fiscala, adoptat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicat în anul 2005, asigură realizarea acestui drept prin dispozitiile art. 188 alin. (2), care prevad: „Deciziile emise în solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competenţa.” De altfel, în cauza, Curtea Constituţională a fost investita cu solutionarea prezentei excepţii de neconstitutionalitate care a fost ridicata în cadrul unui proces în contencios administrativ, având ca obiect contestaţia formulata împotriva deciziei de impunere fiscala emisa de Ministerul Finanţelor Publice – Agentia Naţionala de Administrare Fiscala, în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 92/2003.Curtea mai constata ca, în legătură cu aspecte similare de neconstitutionalitate formulate cu privire la art. 184 (fost art. 178 din ordonanţa), s-a pronuntat prin Decizia nr. 478 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, iar cu privire la art. 185 (a cărui solutie legislativa de principiu se regasea în prevederile art. 184 din ordonanţa, în redactarea din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004), prin Decizia nr. 231 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 442 din 25 mai 2005.Jurisprudenta mentionata îşi păstrează valabilitatea şi în aceasta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acesteia.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALAîn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 184 alin. (1) lit. a) şi ale art. 185 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, excepţie ridicata de Societatea Comerciala „El – Sadai Exim” – S.R.L. din comuna Lugasu de Jos în Dosarul nr. 4.922/CA/2005 – P.I. al Curtii de Apel Oradea – Sectia comerciala şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 30 mai 2006.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent sef,Gabriela Dragomirescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește