DECIZIE nr. 436 din 18 noiembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Baltă – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată, prin procurator Andre Edmond Abels, de către Sergius Abels şi Yollanda Tatiana Jaculin în Dosarul nr. 2.539/2003 al Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că stabilirea termenului de 5 zile de la pronunţare, în care se poate exercita recurs împotriva hotărârii prin care instanţa se declară necompetentă de a judeca, este prerogativa exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, şi se justifică prin aceea că soluţionarea incidentului privind competenţa instanţei ţine pe loc judecarea fondului litigiului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 iulie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.539/2003, Curtea de Apel Bacău – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată, prin procurator Andre Edmond Abels, de către Sergius Abels şi Yollanda Tatiana Jaculin.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă încalcă drepturile constituţionale privind accesul liber la justiţie şi exercitarea căilor de atac, întrucât hotărârile nu se comunică părţii, cu confirmare de primire, pentru ca aceasta să poată exercita căile de atac prevăzute de lege în termenul de 15 zile de la comunicare.Curtea de Apel Bacău – Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât "dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor art. 21 alin. (2) şi art. 128 din Constituţia României, deoarece posibilitatea de a cunoaşte soluţia şi data pronunţării hotărârii decurge din faptul că hotărârea se pronunţă în condiţiile de citare a părţilor implicate în proces".În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul consideră că "reglementarea unor termene de procedură, cu precizarea riguroasă a momentelor de la care acestea încep să curgă, nu este de natură a îngrădi accesul la justiţie, ci, dimpotrivă, reprezintă o garanţie a aplicării principiilor fundamentale ale procesului civil". Dispoziţia legală criticată are scopul de a înlătura posibilitatea tergiversării judecării cauzei. Prin prevederile art. 125 alin. (3) şi ale art. 128, Constituţia a lăsat la latitudinea legiuitorului reglementarea competenţei şi a procedurii de judecată, precum şi a căilor de atac. Hotărârea judecătorească pronunţându-se în condiţii de citare a părţilor, este de datoria acestora să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. Astfel, apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, deoarece "prevederile legale criticate referitoare la exercitarea recursului împotriva hotărârii prin care instanţa se declară necompetentă, în termen de 5 zile de la pronunţare, nu numai că nu contravin textelor constituţionale invocate, ci, dimpotrivă, constituie tocmai o reglementare a exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în condiţiile legii". Mai arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, "este de competenţa exclusivă a organului legislativ instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi a modalităţii de exercitare a căilor de atac".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:"Dacă instanţa se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.[…]"Potrivit susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 şi ale art. 128, devenit art. 129 în urma revizuirii şi republicării Constituţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003:– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. … (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. … (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."; … – Art. 129: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea reţine următoarele:Dispoziţiile legale criticate constituie norme de procedură, iar, conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".Potrivit prevederilor art. 129 din Constituţie, exercitarea căilor de atac se poate face "în condiţiile legii". Astfel, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili care sunt căile de atac ce pot fi exercitate în diferite cauze, precum şi condiţiile procedurale de exercitare a acestora, inclusiv termenele, cu singura cerinţă de a nu contraveni vreunei dispoziţii sau vreunui principiu constituţional.Dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă nu pun nici o parte interesată în imposibilitatea de a se adresa instanţei de control judiciar, prin exercitarea căilor de atac. Potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2 ale art. 158 din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească se pronunţă asupra problemelor privind competenţa în situaţia în care, în cadrul judecării litigiului cu care a fost învestită, în faţa să se pune în discuţie competenţa de judecată. Această discuţie are loc în prezenţa părţilor sau chiar în lipsa lor, dar când toate părţile au fost legal citate. În cazul în care instanţa se declară competentă, va continua judecarea cauzei, iar hotărârea privind competenţa poate fi atacată cu apel sau cu recurs, după caz, o dată cu fondul cauzei. Hotărârea prin care instanţa se declară necompetentă se poate ataca separat cu recurs, întrucât această hotărâre are caracter de dezinvestire.Stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt şi care curge de la data pronunţării hotărârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru că soluţionarea incidentului privind competenţa instanţei ţine pe loc judecarea fondului litigiului. Nici una dintre părţi nu este împiedicată în exercitarea căii de atac în acest termen, având în vedere că acestea, chiar dacă nu sunt prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de judecată şi depinde doar de diligenţa lor aflarea soluţiei şi declararea recursului.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sergius Abels şi Yollanda Tatiana Jaculin în Dosarul nr. 2.539/2003 al Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania DiaconuÎntrucât domnişoara Mădălina Ştefania Diaconu se află în concediu fără plată, în locul său semnează, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă,Prim magistrat-asistent,Claudia Miu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește