DECIZIE nr. 430 din 21 octombrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330-330^4 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330-330^4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Laurenţiu" – S.R.L. din Şag în Dosarul nr. 1.401/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, avocat Gheorghe Piperea, iar pentru părţile Societatea Comercială "Eurom Bank" – S.A. din Bucureşti şi Societatea Comercială "Eurom Bank" – S.A. Sucursala Timiş, avocat Grigore Simion, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, susţinând oral motivele de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate, expuse în notele scrise prin care a motivat excepţia.Reprezentantul părţilor prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că textele de lege criticate sunt abrogate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, motivând că, la data sesizării Curţii Constituţionale, textele de lege criticate erau abrogate.C U R T E A,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 iunie 2004, pronunţată în Dosarul 1.401/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, 330^1, 330^2, 330^3 şi 330^4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Laurenţiu" – S.R.L. în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva unei decizii a Tribunalului Timiş – Secţia comercială.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că textele de lege criticate încalcă, pe de-o parte, dispoziţiile art. 16, ale art. 129 şi ale art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar pe de altă parte, dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece procurorul face parte din completul de judecată, putând influenţa ceilalţi membri ai acestuia, în sensul pronunţării unei soluţii favorabile procurorului general, respectiv admiterea recursului în anulare.Principiul constituţional al imparţialităţii procurorului nu poate fi respectat datorită controlului ierarhic la care acesta este supus. Faptul că recursul în anulare nu poate fi exercitat şi de justiţiabili duce la încălcarea principiului egalităţii participanţilor la procesul civil.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât textul atacat a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece textul atacat a fost abrogat prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, precum şi ale reprezentantului părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare şi din notele scrise prin care autorul motivează excepţia, dispoziţiile art. 330-330^4 din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:– Art. 330: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justiţie, hotărârile judecătoreşti irevocabile pentru următoarele motive:1. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;2. când prin hotărârea atacată s-a produs o încălcare esenţială a legii, ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond ori această hotărâre este vădit netemeinică;3. când s-au săvârşit infracţiuni de către judecători în legătură cu hotărârea pronunţată;4. când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale şi faptul că partea, potrivit legii române, poate obţine o reparaţie, cel puţin parţială, prin anularea hotărârii pronunţate de o instanţă română.";– Art 330^1: "În cazurile prevăzute de art. 330 pct. 1 şi 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 1 an de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.Pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 3, recursul în anulare se poate declara în termen de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.În cazul prevăzut de art. 330 pct. 4, recursul în anulare se poate declara în termen de 1 an de la data comunicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului către statul român.";– Art. 330^2: "După introducerea recursului în anulare, la cererea procurorului general sau a părţii interesate, instanţa poate să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. În cazul în care suspendarea este cerută de partea interesată, cauţiunea este obligatorie şi va fi stabilită de către instanţă. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Cererea de suspendare se poate soluţiona şi înainte de primul termen de judecată, în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi concluziile procurorului.";– Art. 330^3: "La judecarea şi soluţionarea recursului în anulare se aplică în mod corespunzător dispoziţiile privitoare la recurs.Judecata recursului în anulare se face de urgenţă şi cu precădere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs şi pune concluzii.";– Art. 330^4: "Până la închiderea dezbaterilor procurorul general îşi poate retrage motivat recursul în anulare. În acest caz, părţile din proces pot cere continuarea judecăţii."Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie privitor la egalitatea în drepturi, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, ale art. 132 alin. (1) privitor la statutul procurorilor, precum şi cu dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că la data sesizării sale dispoziţiile art. 330-330^4 din Codul de procedură civilă erau abrogate expres, fără a fi preluate, prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. În consecinţă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1, 2, 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330-330^4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Laurenţiu" – S.R.L. din Şag în Dosarul nr. 1.401/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 octombrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește