DECIZIE nr. 43 din 8 iulie 1993

cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat



Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 1 iulie 1993, de către 55 de deputaţi, respectiv de domnii Mircea Ciumara, Gabriel Ţepelea, Florian Ion-Angelo, Vasile Lupu, Mircea Ioan Popa , Mihail Bucur, Cornel Sturza Popovici, Gavril Dejeu, George Stanescu, Alexandru Simionovici, Ion Cornita, Ioan Victor Pica, Teodor Vintilescu, Otto-Ernest Weber, Ion Hristu, Niculae Cerveni, Tudor Gavril Dunca, Gheorghe Comanescu, Costel Paunescu, Emil-Teodor Popescu, Valentin Argesanu, Viorel Pavel, Vasile Gheorghe Victor Pop, Emil Cojocaru, George Iulian Stancov, Gheorghe Cristea, Victor Bostinaru, Corneliu-Constantin Ruse, Mihai Chiriac, Dragos Enache, Ioan Timiş, Nicolae Alexandru, Viorel Lixandroiu, Bogdan Marinescu, Vasile Nistor, Doru Viorel Ursu, Florian Bercea, Teodor Luputiu, Emil Boros, Alexandru Brezniceanu, Ion Gurau, Dumitru Moinescu, Lazar Madaras, Ştefan Sinko, Francisc Baranyi, Ion Dobrescu, Emilian Bratu, Mihail Nica, Constantin-Şerban Rădulescu Zonner, Sorin Victor Lepsa, Vasile Bran, Sergiu George Rizescu, Ion Diaconescu, Constantin Ionescu şi Ion Ratiu, asupra neconstitutionalitatii prevederilor art. 1 lit. a), g), e) şi f) şi ale art. 4 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat.În sesizare, grupul de deputaţi arata, în esenta, ca prevederile art. 1 prin care se abiliteaza Guvernul sa rectifice bugetul de stat pe anul 1993 şi sa acorde contribuţii de la buget pentru salarizarea personalului de cult din ţara şi a personalului deservent al cultului ortodox care îşi desfăşoară activitatea în străinătate sunt neconstituţionale întrucît, pe de o parte, contravin prevederilor art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie, referitoare la aprobarea şi modificarea bugetului de stat, iar pe de altă parte, reprezintă o delegare legislativă într-un domeniu ce tine de legea organică, respectiv Legea nr. 14/1991, ceea ce este contrar art. 114 alin. (1) din Constituţie.Se mai arata în sesizare ca abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pentru elaborarea de norme speciale privind călătoria cu metroul echivaleaza cu scoaterea acestui mijloc de transport local din competenţa autorităţii administraţiei publice locale a municipiului Bucureşti, ceea ce încalcă prevederile Legii organice nr. 69/1991 – Legea administraţiei publice locale.Se apreciază ca şi abilitarea Guvernului pentru ratificarea unor acorduri financiar-bancare care prezintă urgente, precum şi pentru plata cotizaţiilor statului român la organisme şi organizaţii internaţionale este neconstitutionala, întrucît aceasta activitate face parte din atribuţiile cu caracter organic de control şi aprobare a acţiunii Guvernului pe plan internaţional şi care, deci, nu poate fi delegată.De asemenea, în sesizarea grupului de deputaţi se mai susţine ca art. 4 al legii sus-menţionate, prin care Guvernul este autorizat sa contracteze împrumuturi de stat în contul datoriei publice în limita sumei de 500 miliarde lei, este neconstitutional, întrucît măreşte deficitul bugetar aprobat şi deci constituie o modificare a bugetului facuta altfel decît potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie.Curtea Constituţională, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata ca este competenţa să soluţioneze sesizarea care s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit a) din Constituţie şi ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 s-a solicitat celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, punctul lor de vedere în legătură cu sesizarea primită.În punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, în legătură cu abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pentru rectificarea bugetului de stat şi de a acorda contribuţii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unităţilor de cult se arata, în esenta, ca, potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie, numai aprobarea bugetului de stat şi a legilor rectificative intră în competenţa şedinţei comune a Camerelor, pe când legea de delegare legislativă în materie bugetară se adoptă cu procedura obişnuită, prin dezbaterea şi votarea ei separată în fiecare Cameră. Abilitarea acordată priveşte exclusiv actualizarea bugetului în raport cu modificările intervenite în structura veniturilor şi a cheltuielilor, urmînd ca ordonanţele ce vor fi emise să fie supuse aprobării Camerelor după procedura instituită de art. 1 pct. 2 şi art. 44-52 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. În ce priveşte abilitarea Guvernului de a actualiza nivelul contravenţiilor la normele privind disciplina bugetară, financiară, fiscală, gestionara şi călătoria cu metroul, în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor se arata ca delegarea legislativă acordată este constituţională, contravenţiile respective fiind instituite la nivel de lege, iar metroul constituind o instituţie de utilitate publică faţă de care nu se poate nega şi competenţa Guvernului. De asemenea, se arata ca nici abilitarea Guvernului de a ratifica sau a aproba acorduri financiar-bancare urgente şi pentru plata cotizaţiilor statului la organisme şi organizaţii internaţionale nu este contrară prevederilor Constituţiei, întrucît ratificarea acestor acorduri nu face parte, potrivit art. 72 alin. (3) din Constituţie, din domeniul legilor organice.În ce priveşte prevederile art. 4 din legea sus-menţionată, în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor se arata ca ele sunt constituţionale, deoarece nu reprezintă o modificare a cuantumului datoriei publice, ci o limita a împrumuturilor ce pot fi contractate în contul acestei datorii.În punctul de vedere al Guvernului se arata, de asemenea, ca prevederile considerate ca neconstituţionale nu contravin Constituţiei, întrucît abilitarea de a rectifica bugetul poate fi acordată numai printr-o lege adoptată după procedura legislativă obişnuită, nu în cadrul şedinţei comune a Camerelor care, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţie, priveşte exclusiv adoptarea şi rectificarea bugetului. De asemenea, abilitarea pentru acordarea de contribuţii personalului de cult este constituţională, întrucît, ca urmare a acestor contribuţii, personalul respectiv nu se include în sfera salariaţilor unităţilor bugetare şi deci nu constituie un aspect de domeniul legii salarizarii, care reprezintă o lege organică, asa cum se susţine în sesizare. De asemenea, Guvernul arata ca abilitarea referitoare la actualizarea nivelului amenzilor contravenţionale legate de activitatea metroului este constituţională, ţinând seama de faptul ca ele au fost instituite prin Decretul nr. 314/1980, iar Regia de Exploatare a Metroului Bucureşti este de interes naţional, nu local. În ce priveşte ratificarea unor acorduri financiar-bancare, se arata ca abilitarea acordată nu este contrară Constituţiei, fiind o problemă de domeniul legii ordinare.În legătură cu art. 4 se arata, în punctul de vedere al Guvernului, ca prevederea este constituţională, întrucît nu constituie o delegare legislativă, ci o reglementare distinctă.Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,examinînd sesizarea grupului de deputaţi, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi Guvernului, precum şi concordanta dintre textele legale a căror constituţionalitate a fost contestată şi dispoziţiile Constituţiei, retine următoarele:Verificind conţinutul sesizării cu legea a carei constituţionalitate a fost contestată se constată că, în ce priveşte art. 1, obiecţia de neconstituţionalitate se referă la prevederile de la lit. a), f), g) şi h).Art. 1 lit. a) din legea adoptată abiliteaza Guvernul ca prin ordonanţa sa rectifice bugetul de stat în funcţie de modificările intervenite în structura veniturilor şi a cheltuielilor, iar prevederea de la lit. h) permite acordarea prin ordonanţa de contribuţii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unităţilor de cult din ţara şi a personalului deservent al cultului ortodox care îşi desfăşoară activitatea în străinătate.În sesizare se susţine ca, întrucît bugetul de stat se adoptă în şedinţa comuna a Camerelor reunite, potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie, abilitarea Guvernului de a rectifica bugetul ar fi neconstitutionala, legea prin care s-a acordat aceasta abilitare fiind adoptată în şedinţa separată a fiecărei Camere, potrivit procedurii legislative obişnuite.Aceasta obiectie este neîntemeiată, deoarece legea de abilitare pentru rectificarea bugetului nu face parte din situaţiile limitativ prevăzute de art. 62 din Constituţie şi de regulamentul şedinţelor comune, când adoptarea legii se face în cadrul unei şedinţe comune a Camerelor. Adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative de către fiecare Cameră în parte constituie, potrivit principiului bicameralismului, procedura legislativă obişnuită, astfel încât dezbaterea şi adoptarea lor în şedinţa comuna au un caracter de excepţie, constituind o procedură parlamentară de legiferare numai în cazurile expres prevăzute de Constituţie şi de regulament. Desigur, însă, ca supunerea spre aprobare a ordonanţelor se poate face numai cu respectarea prevederilor art. 62 din Constituţie, referitoare la adoptarea bugetului de stat şi a legilor rectificative în şedinţa comuna a Camerelor Parlamentului.În ce priveşte acordarea de contribuţii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unităţilor de cult, în sesizare se susţine ca astfel s-ar crea o noua categorie de personal bugetar, ceea ce are drept consecinţa modificarea Legii salarizarii nr. 14/1991, care, constituind o lege organică, nu poate fi modificată pe calea unei ordonanţe.Acordarea unei contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unităţilor de cult nu are însă semnificatia includerii acestui personal în categoria salariaţilor unităţilor bugetare, întrucît unităţile de cult nu devin astfel unităţi bugetare, iar personalul lor nu capata calitatea de funcţionar de stat. Contribuţia reprezintă doar un ajutor la care cultele sunt îndreptăţite, în temeiul art. 29 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucura de sprijinul acestuia, astfel încât obiecţiunea formulată este neîntemeiată.Cu referire la actualizarea nivelului contravenţiilor la normele legale privind disciplina bugetară, financiară, fiscală, gestionara, precum şi la normele privind călătoria cu metroul, în sesizare se susţine ca abilitarea acordată ar fi neconstitutionala întrucît încalcă domeniul autonomiei locale şi prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, care este o lege organică, întrucît metroul face parte din categoria transporturilor locale, existind numai în municipiul Bucureşti.Amenzile contravenţionale în acest domeniu sunt stabilite însă prin Decretul nr. 314/1980, astfel încât nu pot fi modificate decît tot printr-un act de nivelul legii. În plus, nu se poate nega competenţa legiuitorului de a stabili contravenţii pentru întărirea ordinii publice şi asigurarea securităţii cetăţenilor în prestarea unui serviciu public cum este metroul.În legătură cu abilitarea legislativă acordată prin art. 1 lit. g) pentru ratificarea sau aprobarea unor acorduri financiar-bancare la care este parte, după caz, România, Guvernul sau Banca Naţionala a României şi pentru plata cotizaţiilor statului român la organisme şi organizaţii internaţionale, în sesizare se arata ca textul este neconstitutional întrucît ar face parte din atribuţiile cu caracter organic, de control şi aprobare a activităţii Guvernului pe plan internaţional.Asa cum s-a precizat în punctul de vedere al Guvernului, abilitarea acordată priveşte exclusiv acorduri financiar-bancare urgente, nu ratificarea de tratate internaţionale încheiate, în numele României, de Preşedintele tarii. Cu referire la aceste acorduri, potrivit art. 72 din Constituţie, ele nu fac parte din categoria legilor organice, astfel încât aprobarea lor facindu-se printr-o lege ordinară, implicit delegarea legislativă este constituţională, fiind conformă art. 114 alin. (1) din Constituţie.În sesizarea grupului de deputaţi se mai arata ca art. 4 este neconstitutional întrucît, în esenta, încalcă principiul neretroactivitatii legilor şi modifica prevederile bugetului de stat pe calea unei legi ce nu a fost adoptată potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie.Se observa însă ca prevederile art. 4 nu au efecte retroactive, întrucît autorizarea pe care o instituie este numai pentru viitor. De asemenea, actualizarea nivelului datoriei publice urmează a se realiza pe calea ordonanţei rectificative emise potrivit art. 1 lit. a), art. 4 constituind numai o limita maxima de contractare a împrumuturilor în contul datoriei publice, ceea ce este de nivelul legii ordinare, adoptate potrivit procedurii legislative obişnuite.Ţinând seama de considerentele prezentei decizii referitoare la sensul abilitarii Guvernului de a emite ordonanţe, precum şi de unele aspecte legate de ordonanţele emise pe baza unei asemenea abilitari, este necesar ca în exercitarea delegării legislative acordate să se respecte cu stricteţe limitele legii de abilitare şi interdicţie constituţională, a art. 114 alin. (1) din Constituţie, de a se reglementa, pe acest temei, materii ce ţin de domeniul legii organice.Având în vedere considerentele expuse,vazind şi dispoziţiile art. 114 alin. (1) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi prevederile art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legii DECIDE:1. Constata ca dispoziţiile art. 1 lit a), f), g) şi h) şi ale art. 4 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat sunt constituţionale.2. Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Deliberarea a avut loc la data de 8 iulie 1993 şi la ea au participat Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor-Dan Zlatescu, judecători. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. dr. VASILE GIONEAMagistrat-asistent,Constantin Burada––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește