Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 5 mai 1999
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală
Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIon Bonini – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Gabor Dorel Vasile în Dosarul nr. 87/1998 al Curţii Militare de Apel.La apelul nominal răspund personal: Gabor Dorel Vasile, asistat de avocat Antonie Iorgovan, precum şi Constantin Marian, Frumuseanu Ştefan, Frumuseanu Luciana Maria, Crainiceanu Viorel, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al minorilor Crainiceanu Nicolae Marius şi Crainiceanu Ionut Bogdan. De asemenea, răspunde reprezentantul Serviciului de Protecţie şi Paza, consilier juridic Fainisi Florin. Lipsesc reprezentanţii Spitalului Universitar Bucureşti şi reprezentantul Autorităţii tutelare din cadrul Consiliului Local al Sectorului 3 Bucureşti.Procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul aparatorului autorului excepţiei Gabor Dorel Vasile, care, în esenta, considera că nu exista suport constituţional pentru limitarea posibilităţii ridicării excepţiei de neconstituţionalitate în condiţiile prevăzute de Legea nr. 47/1992. Art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală este apreciat ca fiind un text cu valoare de principiu, atât în faza de urmărire penală, cat şi în faza de judecată a unui dosar penal. Este evident ca de aceste dispoziţii legale depinde soluţionarea prezentei cauze, în sensul că instanţa de judecată apreciază probele în funcţie de criteriile stabilite de legiuitor, dar acestea sunt contrare prevederilor constituţionale, cu deosebire celor ale art. 123. În continuare arata ca legiuitorul constituant a reţinut, drept criteriu pentru înfăptuirea justiţiei, legea, cu referire specială la Constituţie, a carei interpretare trebuie să ţină seama de amendamentele desprinse din „procesul de geneza” a acesteia. Se argumenteaza cu ample trimiteri la lucrările Adunării Constituante, care, în elaborarea dispoziţiilor art. 123 din Constituţie, a respins amendamentele formulate de unii parlamentari cu privire la introducerea şi a altor criterii pentru înfăptuirea justiţiei, cum ar fi acela ca judecătorii să se supună nu numai legii, dar „şi conştiinţei lor” sau „intimei convingeri”, cu motivarea ca, într-un stat de drept, legea trebuie să absoarba, prin puterea ei, inclusiv convingerea intima a judecătorului sau, altfel spus, intima convingere nu poate să contravină legii. Ideea ca judecătorii se supun numai legii a fost mult discutata în Adunarea Constituantă, care, în final, a adoptat formularea „în activitatea lor judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”. În sfârşit, raportand textul de lege atacat la prevederile art. 123 din Constituţie, solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Luând cuvântul, Constantin Marian solicita admiterea excepţiei pentru aceleaşi argumente invocate de apărătorul lui Gabor Dorel Vasile.În cuvântul lor Frumuseanu Ştefan, Frumuseanu Luciana Maria şi Crainiceanu Viorel arata ca susţinerea neconstitutionalitatii dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală este neîntemeiată şi constituie un mijloc de tergiversare a judecaţii cauzei. De aceea, solicita respingerea excepţiei.Reprezentantul Serviciului de Protecţie şi Paza apreciază ca textul de lege atacat este neconstitutional şi solicita admiterea excepţiei invocate.Reprezentantul Ministerului Public arata că nu exista nici o contradictie între dispoziţiile art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală şi cele ale art. 123 din Constituţie, deoarece libera apreciere a probelor permite ca organul judiciar care îşi formează o convingere sa nu fie ţinut în nici un fel de evaluarea data probelor de către un alt organ judiciar sau extrajudiciar. De altfel, sistemul liberei aprecieri a probelor este consacrat şi în alte legislaţii cu traditii democratice, cu referire specială la art. 353 din Codul de procedură penală al Frantei, care priveşte adoptarea deciziilor la Curţile cu juraţi. În final, ţinând seama şi de prevederile art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege", solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 7 decembrie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 87/1998, Curtea Militară de Apel a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Gabor Dorel Vasile prin apărătorul sau.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) care consacra principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 51 referitoare la respectarea şi suprematia Constituţiei şi ale art. 123 privind principiul legalităţii în procesul de infaptuire a justiţiei. De asemenea, se considera ca este încălcat art. 20 din Constituţie, conform căruia normele internaţionale referitoare la drepturile omului, ratificate de România, au prioritate faţă de reglementările interne în caz de neconcordanta.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece "formularea art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală nu contravine nici uneia dintre dispoziţiile constituţionale mai sus-menţionate", ci trebuie interpretată cu deosebire în sensul punerii în aplicare a principiului independentei judecătorilor, consacrat de art. 123 alin. (2) din Constituţie, care priveşte toate domeniile dreptului procesului penal, deci inclusiv materia probelor şi aprecierea acestora.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepţia este neîntemeiată, arătând, în esenta, ca art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală nu aduce atingere nici principiului legalităţii, nici principiului independentei judecătorilor, principii înscrise în art. 123 din Constituţie, ci, dimpotriva, li se conformează întocmai, deoarece consacra sistemul liberei aprecieri a probelor, iar alegerea unui sistem probator sau a altuia este atributul exclusiv al legiuitorului, conferit prin art. 125 alin. (3) din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 şi următoarele din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este legal sesizată şi competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată, care priveşte art. 63 alin. 2, „Probele şi aprecierea lor”, din cap. I al titlului III, intitulat „Probele şi mijloacele de proba”, din Partea generală a Codului de procedura penală.Textul legal menţionat are următorul cuprins: "Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală şi de instanţa de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate şi conducandu-se după constiinta lor."Partea a doua a acestui text de lege este considerată de autorul excepţiei ca neconstitutionala, acesta sustinand, în esenta, ca sintagmele "convingerii lor" şi "conducandu-se după constiinta lor" contravin cu deosebire art. 123 din Constituţie, conform căruia "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii", iar "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii".Examinând aceste sustineri, Curtea retine ca legiuitorul, în cuprinsul art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, enunta doua principii de drept procesual penal, şi anume: principiul potrivit căruia probele nu au valoare mai dinainte stabilită şi principiul aprecierii probelor. În temeiul celui de-al doilea principiu, aprecierea fiecărei probe se face potrivit convingerii judecătorului, ca rezultat al unui proces psihic necesar, indispensabil şi inevitabil, care are la baza constiinta judecătorului. Astfel, aprecierea probelor este un proces deosebit de complex, care implica elemente de ordin subiectiv, pentru valorificarea exactă a realităţii obiective înfăţişate în cauzele penale prin intermediul probelor.Dacă aprecierea probelor ar avea loc numai în baza criteriilor prevăzute de lege, organul judiciar s-ar limita la constatarea existenţei probei şi la recunoaşterea forţei sale probante, prescrise de lege.Dar, întrucât legea procesuala penală în vigoare consacra sistemul liberei aprecieri a probelor, iar, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită prin lege, Curtea constata ca procedura de judecată în care se reglementează şi sistemul probator este atributul exclusiv al legiuitorului. Implicarea Curţii Constituţionale în politica de legiferare excede însă competentei sale, fiind o imixtiune în atribuţiile Parlamentului, ceea ce este contrar art. 58 alin. (1) din Constituţie.Nici celelalte motive invocate de autorul excepţiei [şi anume, încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), care consacra principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 51, referitoare la respectarea şi suprematia Constituţiei] nu pot fi primite, deoarece nu justifica, din punct de vedere constituţional, contestarea prerogativei organelor judiciare de a aprecia fiecare proba potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate şi conducandu-se după constiinta lor.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Gabor Dorel Vasile în Dosarul nr. 87/1998 al Curţii Militare de Apel.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 martie 1999.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman––