DECIZIE nr. 425 din 13 septembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefan Szilagy şi Ana Szilagyi în Dosarul nr. 75/c/2005 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 75/c/2005 Tribunalul Bihor – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefan Szilagyi şi Ana Szilagyi.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat îngrădeşte dreptul debitorului de a ataca cu recurs încheierea de învestire, ceea ce încalcă principiul egalităţii în drepturi şi principiul accesului liber la justiţie al debitorului. Aşa fiind, apreciază că atâta timp cât încuviinţarea executării silite se pronunţă printr-o încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în favoarea creditorului, este normal ca debitorul să aibă posibilitatea, măcar prin intermediul căilor de atac, să atace hotărârea de învestire, în condiţiile în care prin această hotărâre se stabilesc obligaţii în sarcina sa.Tribunalul Bihor – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat care dă dreptul doar creditorului, nu şi debitorului, să atace încheierea prin care se soluţionează o cerere de învestire cu formulă executorie nu încalcă prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie. Arată, astfel, că debitorul are la dispoziţie calea contestaţiei la executare, procedură contencioasă care se realizează cu citarea părţilor şi în cadrul căreia se analizează atât aspectele ridicate de învestirea cu formulă executorie a contractelor, cât şi cele referitoare la stingerea prin plată a obligaţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, deşi face trimitere la întregul text al art. 373^3 din Codul de procedură civilă, în fapt critica autorilor excepţiei vizează doar cuprinsul alin. 1 al acestui articol. Astfel, arată că procedura de judecată în ansamblul ei, inclusiv etapa executării silite, precum şi regimul căilor de atac se întemeiază pe dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, care prevăd în mod expres că reglementarea procedurii de judecată se face "prin lege", dând astfel libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii. Aşa fiind, dispoziţiile criticate nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la realizarea drepturilor în justiţie, ci, dimpotrivă, reprezintă o expresie a aplicării acestora, alături de alte dispoziţii ale Legii fundamentale, asigurând în mod real accesul liber la justiţie. Invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale arată că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine accesului liber la justiţie. De altfel, soluţia aleasă de legiuitor se întemeiază în primul rând pe neîndeplinirea în cazul debitorului a unei condiţii esenţiale pentru exercitarea acţiunilor şi căilor de atac, şi anume lipsa interesului. Totodată Guvernul arată că textul legal criticat nu conţine nici o dispoziţie discriminatorie, opţiunea legiuitorului fiind determinată de deosebirea de situaţii în care se află cele două părţi, debitorul şi creditorul, în etapa executării silite. În susţinerea acestui punct de vedere este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în deplin acord cu aceea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 373^3 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. În acest sens, apreciază că nu poate fi reţinută critica privind înfrângerea art. 16 din Constituţie, întrucât dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Instituirea unor reguli speciale în ceea ce priveşte învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti nu contravine principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, atâta timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. De asemenea, arată că dispoziţiile criticate nu aduc atingere nici art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât nu opresc persoana împotriva căreia se face executarea de a se prevala de toate garanţiile procedurale care îi permit să se adreseze instanţei pe calea contestaţiei la executare, prilej cu care poate solicita suspendarea sau întoarcerea executării. Mai mult, dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură ce reprezintă opţiunea legiuitorului, conforme cu prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 373^3 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 141 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie 2000 a fost aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 219/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, astfel încât dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:– Art. 373^3: "Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris ori cererea de eliberare de către instanţă a titlului executoriu în cazurile prevăzute de lege poate fi atacată cu recurs de către creditor. Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare, pentru creditorul prezent, şi de la comunicare, pentru cel lipsă.Încheierea prin care preşedintele instanţei admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă nici unei căi de atac.Dacă se refuză emiterea titlului executoriu de către alte organe competente potrivit legii şi dacă legea specială nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se află organul care trebuia să emită titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoştinţă de refuz."Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 şi ale art. 21 alin. (1) şi (2), care au următorul conţinut:– Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi. … (4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale."; … – Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul cauzei îl reprezintă învestirea cu formulă executorie a unui contract de împrumut cu garanţie imobiliară, autentificat. Ca atare, invocarea, pe cale de excepţie, a neconstituţionalităţii art. 373^3 din Codul de procedură civilă, care reglementează căile de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formulă executorie a înscrisului din care rezultă dreptul reclamantului – creditor, nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în accepţiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefan Szilagyi şi Ana Szilagyi în Dosarul nr. 75/c/2005 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește