Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 7 iunie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicată de Alexandru Ghiţea în Dosarul nr. 866/2006 al Tribunalului Timiş Secţia penală.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, precum şi părţile Lucian Ştef, Dan Theodor Moza şi Teodor Octavian Tripon. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, deoarece dispoziţiile legale criticate se aplică retroactiv, ignorându-se principiul aplicării legii mai favorabile.Celelalte părţi prezente susţin concluziile depuse de autorul excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 866/2006, Tribunalul Timiş – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicată de Alexandru Ghiţea în dosarul de mai sus privind soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivităţii legii, cu trimitere la art. 78 referitor la Intrarea în vigoare a legii, varianta nerevizuită.Astfel, urmare art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care stabileşte că o hotărâre de Guvern intră în vigoare în ziua publicării în Monitorul Oficial al României, s-a ajuns la situaţia paradoxală de a fi învinuit de o infracţiune deoarece nu a aplicat pentru ziua respectivă noile norme, deşi acestea au fost transmise către abonaţi în jurul orei 14,15 p.m. Or, având în vedere acest aspect, noua hotărâre retroactivează de vreme ce i-a fost imputată neaplicarea lor şi înainte de ora 14,15.Tribunalul Timiş – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate vin în contradicţie cu art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. De altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că dreptul la o bună administrare a justiţiei ocupă un loc atât de important încât o interpretare restrictivă a art. 6 paragraful 1 din Convenţie nu ar corespunde scopului şi obiectului său.În ceea ce priveşte data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 775 din 7 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 13 septembrie 2000, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001, instanţa de judecată arată că, potrivit dispoziţiilor legale criticate, această hotărâre a intrat în vigoare la orele 0,00 ale zilei de 13 septembrie 2000, situaţie care precede momentul editării actului cu 15 ore şi care, prin urmare, retroactivează.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece în speţa dedusă judecăţii problema ridicată nu este una de neconstituţionalitate, ci una de aplicare a legii. Drept urmare, instanţa urmează a stabili, pe baza tuturor probelor administrate de către părţi, situaţia de fapt, în mod special momentul intrării în ţară a autovehiculelor şi, în funcţie de aceasta, regimul juridic aplicabil, cu luarea în considerare a dispoziţiilor art. 108 alin. (4) din Constituţie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece formula redacţională a textului legal dedus controlului nu conţine în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv.Mai mult, dispoziţiile legale criticate stabilesc că actele normative la care se face trimitere intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită de text.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, care au următorul conţinut: „Actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.”Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit principiului tempus regit actum, îndeplinirea condiţiilor formale de valabilitate a unor acte normative trebuie raportată la reglementările constituţionale existente la momentul adoptării legii.Pe de altă parte, potrivit art. 78 din Constituţie, varianta nerevizuită, legea intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României sau la data prevăzută în textul ei. De altfel, acelaşi text constituţional revizuit stabileşte că legea "intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei".Art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală mai arată că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.Din coroborarea acestor texte constituţionale se desprinde concluzia că, în pofida oricărei alte interpretări, data prevăzută în textul unei legi nu poate fi decât posterioară publicării sale în Monitorul Oficial al României, în afara excepţiei prevăzute de către art. 15 alin. (2) din Constituţie.Aşa fiind, dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 stabilesc fără echivoc că actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), între care şi hotărârile Guvernului, intră în vigoare cel mai devreme, la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în niciun caz nu stabilesc o dată anterioară publicării, aspect care ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) din Constituţie.Curtea mai arată că oricine trebuie să cunoască legea, care, în accepţiunea sa de act normativ primar, reglementează cu privire la drepturi şi obligaţii. În cazul actelor secundare este de remarcat că ele sunt emise pentru executarea legii şi sunt destinate cu precădere autorităţilor publice, care le execută având în vedere atât criterii de legalitate, cât şi de oportunitate, aceasta cu atât mai mult cu cât administraţia, în sens larg, pentru a putea funcţiona, are nevoie deseori de posibilitatea de a uza de măsuri urgente.În sfârşit, Curtea constată că în realitate, prin critica formulată, autorul excepţiei încearcă să convertească controlul instanţei de contencios constituţional într-un control de drept comun. Astfel, dacă dispoziţiile legale criticate stabilesc că o hotărâre de Guvern intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, ar trebui, ca urmare soluţionării excepţiei, Curtea să spună dreptul cu privire la aplicarea retroactivă a hotărârii. Or, stabilirea datei la care intră în vigoare un astfel de act dat pentru organizarea executării legii vizează, pe de o parte, o problemă de interpretare şi aplicare ce cade în sarcina instanţei de judecată chemate să dezlege pricina şi, pe de altă parte, excedează competenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicată de Alexandru Ghiţea în Dosarul nr. 866/2006 al Tribunalului Timiş – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––